Numărul companiilor mari din România, cu impact în economie, care au intrat în insolvență a crescut, în 2023, față de prima jumătate a anului trecut. Anul acesta, au fost 35 de astfel de cazuri, față de 32, în 2022. 

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR, a vorbit despre posibilitatea companiilor aflate în dificultate de a apela la concordatul preventiv, o prevedere legală prin care ”companiile își derulează business-ul as usual, își păstrează prerogativele conducerii afacerii și beneficiază de o perioadă cuprinsă între 4 și 12 luni de suspendare a măsurilor de executare silită”.

Cum apreciați situația companiilor în dificultate din economia noastră după prima jumătate a acestui an?

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR: La nivelul primului semestru am avut o ușoară scădere a numărului de companii care au apelat la soluțiile procedurii de insolvență. Aparent e un semnal bun pentru economie. Dacă în aceeași perioadă a anului trecut au fost 3.510 de companii în insolvență, anul acesta am observat o reducere cu 6.2% a numărului la 3.290. Variația este marginală, într-adevăr, însă știm că relevanță prezintă fenomenele care se întâmplă în rândul companiilor de impact, adică acele companii care aduc plus valoare în economie prin prisma cifrei de afaceri generate, a locurilor de muncă pe care le oferă și a valorii activelor patrimoniale angajate în activitatea operațională. Iar în privința acestora, putem spune că în primele 6 luni ale anului trecut au intrat în insolvență 32 de companii de impact, în timp ce anul acesta, în aceeași perioadă, 35. Observăm, așadar, o ușoară creștere în această zonă. Și aici credem noi că e de urmărit ce se întâmplă, pentru că reverberațiile în ecosistemul de business sunt generate practic de aceste companii. Și, pentru că tot menționăm cifra de afaceri, nivelul agregat generat de companiile de impact intrate în insolvență în primele 6 luni ale anului 2022 a fost de 238 milioane de euro, pe când în primul semestru din 2023, acesta a ajuns la 280 milioane de euro, în creștere cu 18%.    

În ceea ce privește distribuția numărului de proceduri de insolvență pe județe, putem spune că după București (unde sunt concentrate cele mai multe), urmează în ierarhie județul Bihor cu 241 de companii (7,33%), Cluj cu 174 companii (5,29%), respectiv Constanța cu 165 companii (5,02%). 

În acest context, nu pot decât să spun că ne bucură interesul crescut al antreprenorilor pentru aceste noi mecanisme de restructurare, cu 30 proiecte de concordat preventiv, dintre care trei sunt deja omologate de către instanță. Este important ca mediul antreprenorial să perceapă acordul de restructurare și concordatul preventiv ca instrumente de prevenție, tocmai pentru a preîntâmpina confruntarea business-urilor cu o stare de incapacitate de plată. 

Deci numărul companiilor care au apelat la concordat preventiv a crescut. Care sunt principalele motive pentru această evoluție?

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR: Într-adevăr, vedem că noile mecanisme de restructurare, mai ales cel de concordat preventiv prezintă tot mai mult interes pentru antreprenorii cu business-uri aflate în dificultate. Îndrăznesc să spun că este un semnal încurajator pentru procesul de însănătoșire a companiilor, respectiv pentru prevenirea deteriorării situației financiare. Tergiversarea adoptării unei decizii în sensul accesării unei proceduri formale de restructurare, menite să faciliteze depășirea stării de dificultate, nu ajută ci, dimpotrivă, cel mai probabil va conduce la o adâncire a situației dificile. Având în vedere că a trecut doar un an de când avem în legislație o formă nouă a acestui mecanism de restructurare, credem că există un cumul de factori care contribuie la această dinamică. Pe deoparte, determinantă este redefinirea cadrului de restructurare preventivă, care în configurația actuală asigură pârghii mai eficiente de salvare a companiilor ce înregistrează dificultăți. Iar definirea și adoptarea unui plan de restructurare menit să asigure depășirea stării de dificultate devine astfel mai facil de realizat. Pe de altă parte, la nivel macroeconomic, asistăm de ceva vreme la manifestarea unor turbulențe care provoacă adevărate unde de șoc în rândul companiilor și aici ne referim la creșterea costului creditării (indicii de referință IRCC și EURIBOR au avut o evoluție galopantă), majorarea prețului la utilități și materii prime. Toate aceste elemente au generat și generează în continuare o presiune semnificativă pe cash-flow-ul companiilor. Iar pentru unele dintre ele, concordatul preventiv, ca mecanismele de restructurare, este soluția potrivită.  

Aș putea adăuga aici și dimensiunea internă, de tot mai bună cunoaștere și familiarizare a companiilor cu ideea de concordat preventiv și potențialele moduri de salvare a unei afaceri în dificultate.

Ce este, de fapt, concordatul preventiv?

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR: Concordatul preventiv este o soluție pentru depășirea dificultăților financiare.

Este un mecanism de restructurare, care se adresează companiilor aflate în dificultate, adică a căror activitate este afectată temporar și care, neadresată, poate genera o amenințare reală și gravă a capacității viitoare de a-și plăti datoriile la scadență, dacă nu sunt luate măsuri concrete și eficiente. 

Deschiderea procedurii de concordat suspendă executările silite inițiate împotriva companiei, iar aceasta are posibilitatea de a propune creditorilor săi un plan de redresare a activității care să prevadă modalități de restructurare a datoriilor (rescadențări, reduceri etc) și măsuri de eficientizare a business-ului. Astfel, compania beneficiază de un cadru reglementat pentru a depăși starea de dificultate, a-și îmbunătăți lichiditatea și a-și reduce costurile, ceea ce îi oferă o șansă de prevenire a unei situații de incapacitate de plată.supraviețui - aspect esențial, mai ales în climatul curent.

Care sunt principalele beneficii ale concordatului preventiv, de ce este ales de mediul de afaceri?

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR: Așa cum am menționat și anterior, concordatul preventiv oferă companiilor în dificultate șansa de a se redresa și de a-și continua activitatea operațională. Mai concret, companiile își derulează business-ul as usual, își păstrează prerogativele conducerii afacerii și beneficiază de o perioadă cuprinsă între 4 și 12 luni de suspendare a măsurilor de executare silită. Totodată, pe durata suspendării executărilor silite nu se poate deschide procedura insolvenței și se suspendă curgerea dobânzilor, a penalităților de întârziere și a altor accesorii aferente datoriilor ce vor face obiectul planului de restructurare. De asemenea, partenerii contractuali esențiali nu pot refuza executarea contractelor, nu le pot rezilia și nici executa în mod anticipat în detrimentul companiei, sub condiția ca plățile ce le sunt datorate ulterior deschiderii procedurii de concordat să fie achitate la scadență.  

Cum se schimbă interesul companiilor față de mecanismele de restructurare?

Mariana Boiciuc, partener în cadrul CITR: În ultima perioadă tot mai mulți antreprenori vorbesc despre presiunea resimțită asupra companiilor care trebuie să facă față unui cost de finanțare mai mare sau despre capacitatea redusă de a plăti datorii amânate foarte mult timp.  Este o paradigmă în care se regăsesc multe companii. Prin urmare, este firesc ca  Interesul antreprenorilor pentru noile mecanisme de restructurare să fie tot mai vizibil. 30 proiecte de concordat preventiv nu pare un număr mare, însă pentru economia României este un început de schimbare de mindset. 

Având în vedere natura confidențială a procedurilor de restructurare, nu avem vizibilitate asupra tuturor proiectelor deschise, mai ales asupra acordurilor de restructurare, dar știm că numărul companiilor care apelează la soluțiile restructurării este, în realitate, mai mare. Din experiență putem spune că este și acesta pe agenda mediului de afaceri.

Încurajăm companiile care se confruntă cu dificultăți să acceseze aceste proceduri care le oferă posibilitatea de realiza o restructurare financiară și operațională cu susținerea creditorilor lor și cu sprijin din partea unui specialist în restructurare. Acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt soluții care, dacă sunt accesate la timp, reprezintă o adevărata mască de oxigen pentru companiile care traversează o perioadă dificilă.

Care este situația insolvențelor la nivel național

CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața insolvenței și aproape 1100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului, CITR distribuie anual peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea din companiile românești de impact.

În primele șase luni ale anului, în București, 695 de companii au apelat la procedura insolvenței, dintre care 17 companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro. 

La nivel de județe, distribuția companiilor în insolvență din primul semestru al anului 2023 aduce Bihorul pe prima poziție, cu 241 de companii și 7,33% din totalul insolvențelor înregistrate. Urmează Cluj, cu 174 de companii și o pondere de 5,29% din total, și Constanța, cu 165 de companii, ceea ce reprezintă 5,02% din numărul insolvențelor înregistrate, la nivel național. 

Pe industrii, cele mai afectate domenii sunt: construcțiile (449 companii în insolvență), transporturile rutiere de mărfuri (248 companii) și comerțul (177 companii). Pe de altă parte, aceste domenii înregistrează și cele mai multe companii din economie.