Cum se fură pădurile patriei și oficialii ne mint. Dan Păvăloiu: ”Schweighofer taie de 2,5 până la 2,7 ori mai mult decât cifra raportată”


Realizatorul de televiziune Dan Păvăloiu, cunoscut pentru emisiunea ”Natură și aventură”, de pe TVR, a explicat pe larg cum se fură pădurile României și cum oficialii de la București ne mint că lucrurile nu sunt atât de grave.

Dan Păvăloiu a realizat sute de materiale video prin păduri, alături de pădurari și susține că știe cum merg lucrurile. ”Ca și realizator de televiziune pe teme de mediu am destui dușmani, dar din fericire și mai mulți prieteni. Primesc informații perfect documentate exact din interiorul sistemului. De pildă, de la unul din inginerii de top din Schweighofer am aflat că față de cifra raportată oficial, în România se taie de 2,5 până la 2,7 ori mai mult. Adică la 100 de metri cubi se mai fură 250-270 metri cubi. Nu-i vorbă, citesc un articol în care directorul general RNP, dl Gheorghe Mihăilescu declara la 11 octombrie 2019, că tăierile ilegale din pădurile administrate de Romsilva se ridică cel mult 50.000 metri cubi pe an, adică, pe înțelesul profanilor cam un fag cu diametrul de 8 cm/hectar. Cu tot respectul pentru ceea ce a fost această instituție și mai ales pentru ceea ce ar putea să fie, șeful Romsilva, cu această declarație trece, nici nu știu ce să cred, la dreapta lui Houdini sau a Vioricăi Dăncilă”, a scris Dan Păvăloiu, intr-un material anchetă, postat pe Facebook.

Redăm mai jos ancheta lui Dan Păvăloiu.

În atenția celor îngrijorați de starea pădurilor din România! Îmi cer scuze pentru lungimea materialului dar nu am avut încotro. O să înțelegeți de ce hoții niciodată nu sunt prinși... Nu de mult un pădurar a fost ucis în Maramureș. Jertfa sa se alătură altora, destui colegi, omorâți pe când păzeau pădurea. Se prea poate ca societatea românească să minimalizeze gravitatea faptelor. După modesta mea părere, situația prezintă două aspecte. În primul rând, Romsilva la fel ca de pildă, Poliția sau Jandarmeria, nu este prea iubită și apreciată de noi toți, din motive binecunoscute. Nu doar binecunoscute, ci chiar juste. Numai că, printre cei ce lucrează în instituțiile amintite sunt oameni și oameni. Încercați să vă imaginați că sunteți un om corect și nu trebuie să luptați doar cu un sistem național putred, corupt în profunzime, ci și cu proprii șefi și colegi. Că petreceți zile și nopți la serviciu, că vă rupeți oasele pe teren și vă stoarceți mințile la birou pentru ca rezultatul muncii voastre să meargă la gunoi. Așa încât, acești oameni care făcându-și meseria au fost și sunt hărțuiți, care în parte au fost răniți sau omorâți, mai presus de orice politician, scriitor, activist civil, ziarist sau realizator de emisiuni sunt adevărații eroi ai zilelor noastre. În al doilea rând se prea poate ca societatea civilă să nu sesizeze la întreaga scară amploarea fenomenului tăierilor ilegale. Ca și realizator de televiziune pe teme de mediu am destui dușmani, dar din fericire și mai mulți prieteni. Primesc informații perfect documentate exact din interiorul sistemului. De pildă, de la unul din inginerii de top din Schweighofer am aflat că față de cifra raportată oficial, în România se taie de 2,5 până la 2,7 ori mai mult. Adică la 100 de metri cubi se mai fură 250-270 metri cubi. Nu-i vorbă, citesc un articol în care directorul general RNP, dl Gheorghe Mihăilescu declara la 11 octombrie 2019, că tăierile ilegale din pădurile administrate de Romsilva se ridică cel mult 50.000 metri cubi pe an, adică, pe înțelesul profanilor cam un fag cu diametrul de 8 cm/hectar. Cu tot respectul pentru ceea ce a fost această instituție și mai ales pentru ceea ce ar putea să fie, șeful Romsilva, cu această declarație trece, nici nu știu ce să cred, la dreapta lui Houdini sau a Vioricăi Dăncilă. Am văzut în ultimul timp materiale cu adevărat excepționale legate de tăierile ilegale de lemn făcute de colegii din presă care se ocupă de jurnalism de mediu. Știm de acum destule despre metodele prin care se fură. Întrebarea este cum se face că nu sunt prinși, mai cu seamă că, de câțiva ani avem un organism specializat în delicte silvice. Se numește Garda Forestieră și este constituită din specialiști foarte bine plătiți și bine echipați. Citind cele de mai jos o să înțelegeți mai bine zicala „au pus lupul paznic la oi!”...

În 2017 am trimis Gărzii Forestiere Brașov o sesizare impecabil documentată (după cum se va vedea mai jos) cu privire la jaful care se desfășura la OS Răstolița. În mod normal reclamația trebuia să meargă la GF Mureș dar aveam informații că sunt mână în mână cu hoții. Aceasta e sesizarea: „La Ocolul Silvic Răstolița, Direcția Silvică Mureș s-a creat, în timp, o mafie a lemnului condusă de şeful de ocol Cosmin Dan împreună cu locotenenţii săi Alexandru Toncean, şeful Districtului 2, Lucian Paşcan, şeful Districtul 3 şi Romeo Cif, şeful Districtului 4. Aceştia gestionează fondul forestier după bunul plac, marchează câte lemne vor ei fără a mai ţine seama de APV ori de Amenajament, nu mai există nici o ordine la utilizarea ciocanului de marcat. Dacă eşti agent economic, şi vrei să ai un profit mai mare din exploatarea mai multor arbori decât ai achiziţionat la licitaţie, apelezi la gruparea mafiotă şi se rezolvă, bineînţeles în schimbul unor sume de bani pe care le negociezi cu aceştia. Este interesant că firmele din judeţul Bistriţa Năsăud exploatează jumătate din lemnul vândut de ocol, ceea ce confirmă faptul că bistriţenii sunt foarte "darnici" şi au grijă de tovarăşii lor care îi ajută. SC Frasinul SRL şi SC Montana Forest SRL, ambele din Anieş, organizează chermeze cu mâncare şi băutură gratis la fiecare predare de partidă.

În continuare vă voi explica metodele utilizate pentru a obţine foloase necuvenite de la agenţii economici care au achiziţionat lemn "pe picior" în fondul forestier al districtelor.

1. crearea unor partide neatractive din punct de vedere economic.

În baza înţelegerilor anterioare dintre brigadieri şi agenţii economici agreaţi, care intenţionează să participe la licitaţiile organizate de către Direcţia Silvică Mureş, se creează partizi neatractive din punct de vedere economic pentru agenţii economici (lemn cu diametru mic, distanţă de scos apropiat foarte mare şi în locuri aproape imposibil de accesat) şi care nu s-ar achiziţiona în mod normal. În paralel, în partizile vizate a fi achiziţionate de către aceştia se marchează în plus lemn în cantitate echivalentă cu cea din partida inaccesibilă.

La licitaţii, agentul economic, după ce îşi licitează partidele urmărite, pentru care oferă preţuri peste cel al pieţei, achiziţionează la preţuri foarte mici partidele inaccesibile pe care nu le ofertează nicio firmă.

Ulterior, cu sprijinul pădurarului şi brigadierului responsabil cu fondul forestier în care se află partizile achiziţionate, agentul economic exploatează tot lemnul din partida în care au fost marcaţi arbori în plus faţă de APV, fără a recolta vreun arbore din partida inaccesibilă, însă se foloseşte de documentele de însoţire a lemnului (avize) aferentă lemnului marcat în aceasta din urmă. Un reprezentant al agentului economic se deplasează în zona partidei inaccesibile şi generează codurile unice pentru avizele de însoţire a lemnului, pentru a sugera, în cazul unor eventuale controale, că lemnul a fost încărcat din partida căreia îi aparţine documentul.

2. aprobarea în mod nejustificat a unor linii de funicular.

Pentru a mai obţine lemn în plus, agentul economic solicită, în mod nejustificat linii de funicular, iar brigadierul împreună cu şeful de ocol aprobă, după care se marchează şi exploatează lemnul de pe traseul acesteia, plata efectuându-se prin negociere directă. Însă, traseele pentru funicular traversează zonele cu arborii cei mai valoroşi care sunt marcaţi şi înregistraţi ca lemn de slabă calitate rezultaţi din rărituri ori doborâturi de vânt. Interesul pădurarului şi a şefilor săi este ca volumul de masă lemnoasă rezultat în urma exploatării lemnului de pe culoar să fie cât mai mare pentru ca şi banii primiţi ca recompensă să fie cât mai mulţi.

3. marcarea suplimentară de arbori.

La înţelegere cu brigadierii, agenţii economici supralicitează nejustificat preţul unor partide, pentru ca ulterior, pierderile să le recupereze din marcarea unor arbori în plus faţă de APV şi contractul încheiat cu Romsilva. Mai mult decât atâta, cu acordul acestora se exploatează arbori şi din partidele învecinate neaflate în fază de recoltare.

4. reprimirea partidelor în schimbul unor foloase.

Ca şi regulă obligatorie, fiecare agent economic care exploatează un parchet, la predarea acestuia, lasă în rampă pentru brigadier şi pădurar, 10 - 15 mc de lemn de foc, pentru ca aceştia să avizeze primirea parchetului fără probleme, în caz contrar riscă să fie amendaţi contravenţional şi să l-i se respingă reprimirea parchetului pentru tot felul de motive mai mult sau mai puţin reale ca zdrelirea arborilor de pe drumul de acces, identificarea de resturi de arbori, etc. Bineînţeles că lemnul nu are documente de însoţire, dar brigadierul se descurcă să-l transporte din pădure, cu autoutilitare închise, tip dubă, în care nu se vede încărcătura.

5. implicarea în lucrări de curăţire a parchetelor

Fiecare brigadier din Ocolul Silvic Răstoliţa are înţelegeri cu câte un pădurar de încredere prin intermediul căruia efectuează lucrările de curăţare a parchetelor în care s-a finalizat exploatarea arborilor, pe care primul trebuie să le preia de la agentul economic, la încheierea activităţilor. Pădurarul utilizează, cu acordul brigadierului, forţă de muncă din satele învecinate, însă fără forme legale.

Firmele se plâng în continuu că dacă nu fac ce le solicită Cosmin Dan şi brigadierii lui, nu au nici o şansă pe piaţa lemnului de pe Valea Mureşului şi atunci se complac în tot felul de ilegalităţi pe care silvicultorii le acoperă. Cel mai bun exemplu care reliefează puterea de decizie şi nivelul de trai la care a ajuns un brigadier în Ocolul Silvic Răstoliţa, este titulatura de "Împăratul" a lui Alexandru Toncean utilizată atât în rândul subalternilor cât şi al agenţilor economici”.

Cei menționați în materialul lui Dan Păvăloiu ne pot trimite punctele lor de vedere pe adresa office@stiridecluj.com.

În postarea de mai jos sunt și firmele care ar profita de pădurile României.


Comentarii Facebook