După Revoluție, mulți dintre români au făcut alegerea de a părăsi țara, din diferit motive. Acestea au fost fie dificultatea de a-și găsi de lucru acasă, ori că au rămas fără servici după închiderea uzinelor și fabricilor, dar și din dorința unui trai mai bun. Cei mai mulți dintre români au fost atrași de salariile mai mari din vestul Europei.

Mulți dintre primii românii care au plecat, atunci, pentru a munci în străinătate, au ajuns acum la vârsta care necesită ieșirea la pensie. 

Cei care au muncit în străinătate și doresc să iasă la pensie au dreptul la numite prevederi. Este vorba de pensia comunitară, ce este oferită oamenilor care nu au lucrat sau au făcut-o parțial pe piața muncii din țara de proveniență, potrivit evz.ro.

Cine poate beneficia de pensie comunitară

Românii care au muncit câțiva ani în țară, iar mai apoi au ales să opereze pe piața muncii din străinătate pot beneficia de o pensie comunitară. Astfel, perioada petrecută activ pe piața muncii va fi luată în considerare indiferent de locul de desfășurare a activității. În procesul de calculare al pensiei, pentru cei care au lucrat o perioadă în afara țării, se va lua în considerare și munca depusă în cadrul statelor din Uniunea Europeană. În cazul celor care au revenit în țară, în urma ieșirii la pensie, vor beneficia de drepturile lor în România.

Românii stabiliți în străinătate și care se află la vârsta pensionării își pot primi drepturile la pensie chiar în țara în care se află.

„Toți cei care lucrează în străinătate și au lucrat și în România trebuie să înțeleagă că trebuie să se adreseze acolo unde lucrează în prezent. Aceasta este regula: se depune o cerere de pensie la o singură instituție dintr-un singur stat membru”, a explicat Maria Luiza Socol Florescu, director al Direcţia Relaţii Internaţionale la Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Șefa Direcţiei Relaţii Internaţionale din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) a explicat că românii care lucrează în străinătate trebuie să depună cererea de pensionare la instituția din țara în care și-a stabilit domiciliul permanent, care poate fi diferit de cel din actul de identitate. De exemplu, dacă o persoană are domiciliu permanent în Spania, va depune cererea acolo, chiar dacă are domiciliul din actul de identitate în România.

„O persoană poate deține documente care atestă că are domiciliul în mai multe țări. Nu este asta relevant. Ca să putem gestiona, aplica regulile de coordonare, inclusiv pe determinarea legislației aplicabile, trebuie să determinăm corect locul de ședere obișnuit”, a explicat reprezentanta CNPP.

Cum se calculează pensia comunitară

„Toate instituțiile competente din toate statele membre implicate trebuie să facă un calcul al pensiei comunitare. Fiecare instituție are obligația să facă un dublu calcul atunci când poate fi calculată o pensie națională. Să spunem că o persoană are stagiul minim de cotizare în România de 15 ani. Îi fac un calcul al pensiei naționale și îi mai fac un calcul al pensiei comunitare stabilită conform principiului pro-rata temporis”, a explicat reprezentanta CNPP, pentru sursa citată anterior.

Concret, pensia ar fi stabilită luând în considerare toate perioadele de cotizare din statele în care a lucrat solicitantul, conform unui algoritm care permite stabilirea valorii ce i-ar reveni pentru perioada lucrată în România. 

La acest calcul nu se iau în considerare contribuțiile achitate la bugetul de asigurări sociale ale altui stat. Calculul se face în baza contribuțiilor plătite în România, iar pentru perioadele lucrate în străinătate se aplică o valoare medie realizată în țară.