Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj, spune că muncitorii din fabrici, şantiere, agricultură şi servicii vor fi plătiţi mai bine decât bancherii, IT-iştii, doctorii sau avocaţii.

Acesta a adăugat că România trebuie să se adapteze, iar tinerii să învețe să iubească munca fizică. 

”În clădirile de birouri de clasa A si in hotelurile de cinci stele - de unde specialistii ne vorbesc despre dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficite, dezechilibre, PNRR, energie verde, roboti, IA, etc. - exista o lipsa enorma de personal pentru curatenie, de personal pentru servicii, mentenanta si reparatii, de pompieri, de personal de paza.

Lipsesc brațele de muncă pentru meseriile de electrician, instalator, buldoexcavatorist, faianțer, tractorist, operator, culegător, dar și pentru multe, multe altele care necesită muncă fizică. Firmele de construcții încep să refuze proiecte pentru ca le lipsesc ingineri, muncitori și utilaje, fermierii sunt agitați că nu găsesc angajați pentru muncile agricole, fabricile își fura la greu unele altora inginerii si muncitorii sau sunt nevoite sa transporte angajați de pe un radius de 100 km. Menajerele, bonele și persoanele pentru îngrijire vârstnici se apropie de venituri de 10.000 lei pe luna.

Și sunt doar primele semne ale unei crize fără precedent de persoane apte pentru munca fizică. România are nevoie în următorii 10 ani de peste 1 milion de muncitori în zona de producție industrială, în construcțiile de infrastructură publică, în agricultura și în servicii. Uniunea Europeană are la rândul ei un necesar enorm de forță de muncă, doar Germania estimează ca are nevoie de 1,5 milioane de muncitori în zona de producție industrială, tot în următorii 10 ani. În mod particular, îmbătrânirea populației conduce la aceste situații critice atât în România, unde începând din 2035 intra la pensie generația celor născuți începând cu 1967, vreo 3-4 milioane de oameni, cât și în UE, unde până în 2050 se va pierde o forță de muncă de circa 35 milioane de oameni.

O întrebare simpla: dacă nu avem ingineri, muncitori și utilaje cum vor fi absorbite miliardele de Euro din PNRR în proiectele de infrastructura publica, despre care ni se spune ca sunt motorul creșterii economice în următorii 5 ani?

Nu mai este nimeni amator de munca fizică, rezultatul a 30 de ani de dezindustrializare, de migrare către vest a majorității românilor apti si specialisti in munca fizica, de spulberare a invatamantului profesional, de vise despre munca intelectuala, digitalizare, robotizare si tehnologizare.

Doua generatii una după alta, milenialii și zoomerii, urăsc din toate puterile munca fizica - așa au fost invatate de părinții și bunicii lor, care si-au dorit pentru ei o viață mai bună decât a lor. Ar trebui să se gândească serios dacă peste câțiva ani vor mai exista profesiile intelectuale pentru care s-au pregătit. Și plecand de la aceste învățământ întrebarea pentru România Educată este: ce facem cu alpherii? Îi ținem 16-18 ani într-o formă de învățământ pentru ca la 22-24 de ani sa devina specialiști în domenii pentru care nu mai există cerere sau îi lăsăm cu 10-12 clase pentru ca la 16-18 ani să câștige 2-3-5 mii de Euro pe luna lucrând ca electricieni, instalatori, buldoexcavatoristi, faiantari, tractoristi, operatori, culegatori, menajere, bone sau persoane pentru ingrijire varstnici?

Trebuie sa devenim constienti ca problemele României nu sunt dobanda de referinta, cursul valutar, IRCC vs ROBOR, deficitele de toate felurile, PNRR, energia verde, roboții, IA, etc.

Problemele României sunt cele legate de deficitul de forță de munca fizica. Si este naiv cel care crede ca asta se rezolva prin robotizare si muncitori din Asia”.

Predicția unui puternic CEO clujean, despre concedierile din IT-ul clujean: ”Muncitorii din fabrici vor câștiga mai mult decât IT-iștii”