Societatea Farmec este în plin război cu ANAF -ul, după ce inspectorii fiscali au finalizat un control care a durat 8 luni și care s-a soldat cu o ”notă de plată” de 67 de milioane de lei.

Inspectorii ANAF au scris în Raportul de inspectie fiscală (RIF) că Farmec a beneficiat pe nedrept de scutiri de la plata accizei pe alcoolul etilic denaturat folosit la fabricarea a trei produse: aerosoli Airwick, Nufar si Triumf. 

Inspectorii obligă Farmec să platească 67 milioane RON pentru accize si penalitati aferente alcoolului denaturat folosit în perioada 01.01.2007 - 31.12.2011. ”Este un abuz evident din punct de vedere al formei (perioada este prescrisa, au mai fost controale pe aceeasi tema si nu pot sa fie duble verificari decat in anumite conditii care nu sunt indeplinite, etc) cat si al fondului (nu exista articol de lege care sa sustina RIF-ul, alcoolul denaturat este scutit de accize indiferent de denaturantul folosit, produsele de aerosoli erau destinate exportului - deci oricum scutite de accize indiferent de alcoolul folosit, etc). 

ANAF nu respecta nici legea romaneasca, nici cea a comunitatii europene, dupa cum se poate vedea in exemplele din punctul de vedere Farmec”, precizează un expert.

Societatea clujeană este somată să achite accize datorate suplimentar / un prejudiciu la bugetul statului în sumă de 27.126.393 RON, precum și majorări de întârziere în sumă de 35.869.154 RON și penalități de întârziere în sumă de 4.068.958 RON, considerând, în principiu, că ”societatea nu a avut dreptul de a beneficia de scutirea directă în perioada 2007 – 2009 și de scutirea indirectă în perioada 2009 -2011 pentru alcoolul etilic denaturat cu 1,2 propandiol întrucât societatea a folosit acest denaturant specific industriei cosmetice, pentru fabricarea unor produse care nu pot fi clasificate ca fiind produse cosmetice (produse de curățenie și odorizante de încăperi)”.

Într-o adresă trimisă Ministerului Finanțelor, conducerea Farmec explică o serie de neconcordanțe din Raportul de inspectie fiscală (RIF).

În primul rând, verificarea efectuată a durat mai mult de 6 luni, în acest caz din 11.03.2014 - 13.11.2014, lucru interzis de lege. În al doilea rând, inspecția fiscală nu a respectat prevederile legale privind termenul de prescriere. ”Conform avizului de inspecție fiscală nr. F-MC 17 / 13.03.2014, perioada supusă inspecției fiscale în vederea verificării accizelor pentru alcool etilic – este 01.01.2007 - 31.12.2014. (...) Întrucât inspecția fiscală a început în data de 11.03.2014, conform regulilor prevăzute la art. 98 coroborate cu prevederile art. 91 (Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel) din Codul de procedură fiscală, anii 2007 și 2008 au fost prescriși în ceea ce privește accizele, fiind exclusă posibilitatea ca perioada 01.01.2007 – 31.12.2008 să facă subiectul unei inspecții fiscale”, precizează conducerea Farmec în adresa trimisă Ministerului Finanțelor.

De asemenea, Codul de Procedură fiscală prevede la articolul 98 că ”La contribuabilii mari, perioada supusă inspecţiei fiscale începe de la sfârşitul perioadei controlate anterior, în condiţiile alin. (1)”, astfel că și aici sunt probleme. 

”Întrucât Societatea este un mare contribuabil, perioada pentru care este supusă inspecției fiscale începe de la sfârșitul perioadei controlate anterior. Or, întrucât Societatea a fost supusă pentru întreaga perioada 2009 - 2011 unor inspecții fiscale cu scopul de a aproba solicitările de rambursare a accizelor plătite aferente alcoolului alcoolic denaturat - utilizat în alte scopuri decât pentru fabricarea unor bunuri de consum uman alimentar, este, din nou, evident că nici perioada 2009 - 2011 nu poate fi supusă inspecției fiscale, întrucât această perioadă a fost, de asemenea verificată chiar în ceea ce privește accizele aferente alcoolului etilic denaturat”, se mai arată în plângerea trimisă Ministerului Finanțelor (MF).

ANAF putea reverifica perioada 2009 - 2011 numai dacă ar fi descoperit informații noi, care să fi modificat rezultatele primului control. De asemenea, în momentul demarării verificărilor fiscale ar fi trebuit să specifice clar acest lucru, mai spus cei de la Farmec.

”Inspecția fiscală în discuție a fost demarată de către DGAMC, în baza Avizului de Inspecție Fiscală din 11.03.2014. Acest act are denumirea de Aviz de Inspecție Fiscală, și nu conține vreo referire cu privire la faptul că ar fi o reverificare, nu face referire la vreo decizie de reverificare în baza căruia este efectuat, și nu precizează care sunt informațiile suplimentare dar care au fost necunoscute inspectorilor fiscali”, se mai arată în memoriul către MF. 

În privința alcoolului etilic cumpărat și pentru care acum trebuie să restituie acciza și să achite penalități, Farmec susține că produsul a fost scutit de taxe pentru că nu este folosit în uz alimentar, alcoolul fiind denaturat prin tratarea cu diverse substanțe chimice. 

”Organele de inspecție fiscală aduc ca argument principal definiția produselor cosmetice conform Legii 178 / 2000 privind produsele cosmetice, precum și concluzia adresei de clarificare transmisă de către Direcția generală de legislație Cod Fiscal și reglementări vamale prin semnătura dnei Vizoli, prin care se susține că „alcoolul denaturat cu 1,2 propandiol intră sub incidența prevederilor art. 200, alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul Fiscal în vigoare până la 01.04.2010, respectiv art. 206^58 alin (1), lit. b) și alin (2) din Codul fiscal valabil după această dată, și a normelor metodologice aferente, numai în ceea ce privește utilizarea sa la fabricarea de produse cosmetice, nu și în ceea ce privește fabricarea produselor de curățenie.

Cu privire la argumentele expuse în Raportul de inspecție fiscală, trebuie să precizăm că adresa de clarificare din partea Direcției generale de legislație Cod Fiscal și reglementări vamale prin dna Vizoli cu nr de înregistrare 1322346 / 16.10.2014 nu este un act normativ, act administrativ fiscal și nu este nici o Decizie a Comisiei Fiscale Centrale – pentru a avea un efect direct asupra legii – ci este doar o interpretare (în opinia noastră, – eronată) a legii.

Din modul de formulare a răspunsului emis de către dna Vizoli în calitate de Director general adjunct al Direcției Generale de legislație Cod Fiscal și reglementări vamale, rezultă că întrebările adresate de către organele de inspecție fiscală nu au fost destul de concise pentru clarificarea situației de fapt.

După cum se poate observa, răspunsul emis de către dna Vizoli nu tratează deloc situația odorizantelor pentru încăperi sau clasificarea acestora, ci numai produsele cosmetice și produsele de curățenie, în condițiile în care cea mai mare parte a alcoolului denaturat cu 1,2 propandiol a fost folosit pentru odorizante de încăpere și nu pentru produse de curățenie”, se mai arată în memoriul Farmec.

Conducerea societății clujene solicită inspectorilor ANAF să ceară lămuriri suplimentare:

”În ce temei legal pot fi calculate accize în sarcina unei societăți, presupunând că această societate a efectuat în perioada 2007 – 2009 achiziții de alcool etilic denaturat cu 1,2 propandiol, iar acest alcool etilic astfel denaturat a fost utilizat pentru producerea de produse  de curățenie și odorizante de încăpere – conform documentației transmise autorităților, în baza căreia a fost emisă o autorizație de utilizator final?

- În ce temei legal pot fi calculate accize în sarcina unei societăți, ulterior emiterii unor  decizii privind rambursarea accizelor - presupunând că această societate a efectuat în perioada 2009 – 2011 achiziții de alcool etilic denaturat cu 1,2 propandiol, ce a fost utilizat pentru producerea de produse de curățenie și odorizante de încăpere – aspect constatat și aprobat la momentul respectiv de organele de inspecție fiscală?

- De ce legiuitorul specifică categorii diferite de denaturanți pentru industria cosmetică (termen generic) atunci când acesta avea toată puterea de a condiționa și limita scutirea la produse cosmetice? Cum este definit termenul de industrie cosmetică?

- Odorizantele pentru încăpere pot fi considerate ca fiind produse aferente industriei cosmetice?”.