Fostul arhitect șef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subțirică, crede că prețul locuințelor ar scădea dacă s-ar face turnuri peste tot în oraș.

”Este vorba, în mod evident de raportul între cerere și oferta. Economie de piață. Cunoaștem cu toții faptul că orașul nostru s-a dezvoltat de-a lungul Somesului. În vest, Clujul se mărginește cu comuna Florești, iar în est, cu Apahida. Deci, există limitări spațiale clare pe direcția est-vest. La sud și nord, orice dezvoltate urbanistică este problematică. Pentru a crește pe această direcție, Clujul ar trebui să “dea pe dinafară”, peste dealuri. Problematic și dificil. Există puține zone în care orașul s-ar putea extinde. (Cum ar fi Sopor).

În zonele constituite ale orașului, îndesirile pot fi doar punctuale sau datorate unor restructurări. În zona centrală avem un patrimoniu construit remarcabil, protejat în mare măsură, orice intervenție fiind extrem de dificilă și fiind supusă unor analize și avizări detaliate.

Cât despre cartiere, apariția de noi imobile (și deci noi unități locative) este tot sporadică și aleatorie. Cartierele de blocuri ale celei de-a doua jumătăți a secolului XX sunt practic inabordabile. Cartierul Gheorgheni a fost atât de dibaci proiectat, încât nu a putut fi “îndesit” nici măcar atunci când Nicolae Ceaușescu făcea descinderi în cartierele de blocuri pentru a identifica personal amplasamente pentru noi imobile de locuințe colective. În schimb, cartierul Grigorescu nu a avut același noroc. Extrem de aerisit inițial, cu zone verzi generoase, a fost brutal “îndesit”, ajungându-se la configurația de azi.

Prețuri stupefiante a la Cluj. Cât plătesc clujenii pentru luxul de a trăi într-o comunitate cu „aspirații occidentale” în cel mai înalt bloc din România

În Mănăștur s-au făcut de asemenea îndesirile posibile, destul de haotice de altfel. Orice apariție de noi imobile (locuințe, birouri, etc) este deci dificilă și oricum sporadică. Probabil că o dezvoltare mai mult pe verticală ar fi benefică, atât pentru numărul de mp obținuți, cât și pentru suprafețele de zone verzi aferente, în contextul actualului PUG, orice creștere a înălțimii imobilelor/ansamblurilor ar fi condiționată de întocmirea unor documentații urbanistice. Care pot fi avizate sau nu. Oricum durează și asta îi descurajează pe investitori. Deci, oferta este limitată.

Cât despre cerere, nu cred că mai e nevoie să detaliem. Vedem cu toții că în afara de IT, un adevărat magnet pentru o noua populație în oraș, Clujul pare să exercite o atracție remarcabilă pentru diverse categorii de tineri (mai ales). 

Pe scurt, aceste elemente definesc raportul între cerere și ofertă, generatorul prețurilor imobiliarelor”, a afirmat Ligia Subțirică, conform media9.ro.

Clujul are un turn în Mănăștur, dar prețurile sunt foarte mari

„Vă oferim spre vânzare apartamente semifinisate situate într-un bloc nou cu o arhitectură modernă și o înălțime potrivită orașelor aflate în plină expansiune. Imobilul este structurat 2S+3D+P+25E+Et.Tehnic este pozitionat în cartierul Mănăștur la doar 4 km de punctul 0 (Piața Unirii) al orașului Cluj-Napoca. Poziționarea imobilului face ca accesul spre toate punctele de interes ale orașului să se facă foarte rapid atât cu mașina cât și cu transportul în comun”, se arată în anunțul publicat pe imobiliare.ro. 

Portalul imobiliar subliniază că prețul minim în zonă cerut pentru un apartament similar este de 79.000 de euro, în timp ce prețul maxim în zonă este de 160.000 de euro. Asta în timp ce prețul cerut pe piață a apartamentului cu trei camere în West City Tower este de 222.476 de euro.

Acesta a fost doar unul dintre exemple, printre cele mai „puțin” costisitoare. O altă ofertă de nerefuzat vine pentru un penthouse cu două nivele, care are cinci camere și patru balcoane. 

Toate aceste cifre nu ar arăta că un apartament într-un turn ar fi mai ieftin.