Isărescu despre adoptarea euro în 2015: "Nu mai intră în discuţie"

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că trcerea la moneda euro în anul 2015 "nu mai intră în discuţie", dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină.

Isărescu a afirmat într-un interviu că, prin menţinerea monedei naţionale, România a câştigat flexibilitatea de a ajusta dobânzile, de a controla lichiditatea şi de a permite deprecierea leului pentru reducerea deficitului bugetar.

România are o ţintă indicativă de adoptare a monedei euro în anul 2015, însă calendarul va fi pus în discuţie după alegerile parlamentare din această iarnă, potrivit declaraţiilor anterioare ale oficialilor români.

Fără control asupra politicii monetare, ţări din zona euro precum Grecia s-au văzut obligate să se bazeze, în criză, în principal pe măsuri de politică fiscală, respectiv creşterea taxelor şi scăderea cheltuielilor, a precizat guvernatorul în interviul acordat New York Times.

"Sigur că au apărut nemulţumirea şi dezamăgirea, deoarece aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu. Visele au fost prea înalte", a adăugat Isărescu, potrivit New York Times.

Economistul şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat pentru ZF, recent, că aderarea la euro în 2015 este dificilă pentru România, iar noul guvern format după alegerile parlamentare din decembrie urmează să decidă dacă va fi menţinut sau nu calendarul de adoptare a monedei unice europene.

Publicaţia americană notează că menţinerea monedei naţionale a ajutat competitivitatea exporturilor României şi a condus la un cost mai scăzut al vieţii, care atrage "dintr-o dată" forţă de muncă bine calificată din statele euro aflate în dificultate.

Situaţia subliniază rezistenţa sporită la efectele crizei a economiilor celor şapte state UE din Europa Centrală şi de Est care nu au trecut la euro.

Avantajele oferite de menţinerea propriilor monede sunt scoase în evidenţă de situaţiile dificile din ţări ca Grecia şi Spania, unde autorităţile nu mai au la dispoziţie măsuri de politică monetară pentru a-şi resuscita economiile "muribunde" şi a reduce şomajul ajuns la cote alarmante, de aproximativ 25%.

În consecinţă, multe state est-europene s-au răzgândit cu privire la adoptarea euro, notează New York Times.
Cehia va lua o decizie în acest sens numai după convocarea unui referendum, nu mai devreme de anul 2020. Ungaria a anunţat că nu ia în calcul trecerea la euro înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a declarat în acest an că moneda euro este "complet neatractivă".

Cele 12 state care au aderat la UE în 2004 şi 2007 s-au angajat prin Tratat să adopte euro, fără un calendar asumat şi numai după îndeplinirea unui set de criterii stricte. Cinci dintre aceste state, Slovacia, Slovenia şi Estonia, Cipru şi Malta, au trecut deja la euro.

SUrsa: Mediafax