La începutul lunii noiembrie, Clujul a fost gazda unui eveniment de mare interes pentru cei din domeniul construcțiilor, având ca temă standardul nZEB. Ce înseamnă însă „nZEB” și de ce ar trebui să ne intereseze pe toți acest termen?

Acronimul nZEB vine de la nearly zero energy building în engleză, ceea ce în română s-ar traduce prin: clădire cu consum energetic aproape de zero. De la începutul anului 2021, acesta a devenit standardul pentru toate clădirile nou construite sau care trec printr-o renovare majoră din Europa, inclusiv în România, deci are un impact direct asupra noastră, a tuturor.

Aproape 40% din consumul de energie din Uniunea Europeană se face în clădirile rezidențiale. Este normală dorința autorităților de la Bruxelles de a optimiza cât mai mult acest consum, pentru a reduce atât costurile cetățenilor europeni, cât și emisiile de CO₂ asociate cu producerea de energie.

Cele mai eficiente clădiri din fiecare țară europeană, care respectă acest standard, consumă de 10 ori mai puțină energie decât cele din clasa G, adică cele mai ineficiente energetic. Iată deci că diferența este foarte mare și justifică impunerea unor norme pentru a construi clădiri mult mai economice, mai ales în această perioadă în care prețul energiei a crescut foarte mult. Standardul nZEB impune ca 30% din necesarul de energie al clădirii să fie asigurat din surse regenerabile produsă la fața locului sau în apropiere, pe o rază de 30 de km.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a aprobat, prin Ordinul nr. 2.818 din 2 noiembrie 2022, un Ghid privind implementarea măsurilor de creștere a performanței energetice aplicabile clădirilor noi, în etapele de proiectare, execuție și recepție, exploatare și urmărire a comportării în timp pentru îndeplinirea cerințelor nZEB. Iată principalele elemente de care dezvoltatorii trebuie să țină cont pentru a îndeplini aceste cerințe:

1. Anveloparea (izolarea) cât mai eficientă a clădirii
2. Un raport corect între suprafața opacă și suprafața vitrată
3. Orientarea clădirii în funcție de soare
4. Producerea sau accesul la energie regenerabilă
5. Ventilarea mecanică cu recuperare de căldură
6. Utilizarea pompelor de căldură și electrificarea încălzirii
7. Educarea ocupanților clădirii, pentru un comportament responsabil

Trebuie menționat și că Uniunea Europeană va introduce în viitorul apropiat standarde chiar și mai stricte decât nZEB. Ținta pentru 2030 este de a avea clădiri cu emisii zero, care vor consuma întreaga cantitate (mică) de energie necesară din surse regenerabile, aflate în apropiere. În unele state există deja chiar clădiri care se încadrează la Efficiency House Plus, adică produc mai multă energie decât consumă.

 Cluj-Napoca continuă să aibă cea mai dinamică piață imobiliară din țară, astfel că numeroase companii din domeniu sunt interesate de noile trenduri și tehnologii, având proiecte începute sau planificate aici. Zona care va cunoaște cea mai rapidă dezvoltare în următorii ani este partea de nord a orașului, unde există acum platforme industriale degradate și terenuri virane.

Proiectul de fosta platformă SANEX, le aduce clujenilor un mall, spații verzi, clădiri de birouri și apartamente, toate nZEB- ecologice și ușor de întreținut

Unul dintre cele mai interesante și ambițioase proiecte, din Cluj și din țară, este cel al companiei Prime Kapital, pe locul fostei platforme Sanex, după relocarea fabricii la Săndulești. Pe o suprafață de peste 17 hectare, acest proiect „brownfield” de regenerare urbană va include sute de apartamente, o suprafață amplă pentru birouri și un centru comercial de mari dimensiuni. Investiția totală va depăși 330 de milioane de euro, fiind una dintre cele mai mari făcute vreodată la Cluj.

Proiectul este prietenos cu natura și are în prim plan confortul și sănătatea locuitorilor săi. Peste 30% din suprafață va fi verde, vor exista numeroase alei pietonale și piste de biciclete, iar locuitorii vor avea acces facil la stația intermodală IRA, de unde pot folosi transportul în comun pentru a ajunge la numeroase destinații din municipiu și din zona metropolitană.

Turnul de apă și furnalul prezente pe amplasamentul Sanex sunt considerate elemente de arhitectură industrială cu valoare deosebită și urmează să fie păstrate și integrate în noul complex.

Construcțiile din cadrul proiectului vor respecta standardul nZEB, compania având deja experiență în utilizarea acestui standard - mai multe proiecte dezvoltate de companie fiind edificate cu respectarea nZEB. Pe plan rezidențial, compania a dezvoltat Silk District în Iași (un amplu proiect mixed-use de regenerare urbană), Pleiades Residence, un alt proiect de regenerare urbană în Ploiești, Marmura Residence (regenerare urbană, București) și Avalon Estate, un proiect care este construit în jurul unui parc privat și promovează conceptul car-free.

 Materialul de bază utilizat ca izolație în aceste construcții este vata minerală bazaltică. Aceasta provine din roca bazaltică, de origine vulcanică, fiind un produs de proveniență naturală. În același timp, este unul dintre cele mai performante și sigure materiale folosite pentru izolarea termică și acustică a locuințelor. Un alt avantaj important al ei: este ignifugă, deci oferă o protecție sporită față de incendii, comparativ cu alte materiale mai ieftine, dar care se aprind ușor.

 Procesul tehnologic prin care se produce vata minerală bazaltică este mai ecologic decât în cazul altor materiale izolatoare mai puțin costisitoare, cum sunt vata de sticlă, polistirenul extrudat, polistirenul expandat și fibrele de celuloză. Caracteristicile tehnice tehnice ale acestora sunt inferioare, astfel că Prime Kapital a decis să utilizeze un material de calitate superioară, care oferă avantaje considerabile în timp pentru proprietarii imobilelor.

 Adaptarea clădirilor la standardul nZEB promite să aducă un nivel mai ridicat al calității vieții pentru clujeni, prin eliminarea noxelor, evitarea variațiilor de temperatură care pot genera diferite probleme colaterale și nu în ultimul rând, este mai economic pentru proprietarii acestor locuințe. Prin alinierea rapidă cu aceste tendințe europene, datorită parteneriatului dintre autorități, companii și cetățeni, Clujul își păstrează locul fruntaș în rândul orașelor românești în domeniul dezvoltării urbanistice sustenabile.