PETIȚIE: Marcați clar produsele cu gramaj redus și preț crescut!

Ultimul studiu făcut de EY Romania la începutul acestei veri, la nivelul consumatorilor din România, arată 93% din respondenți au observat schimbări ale dimensiunilor produselor (fenomen recunoscut ca shrinkflation).

Respondenţii consideră această strategie ca un marketing înşelător, având drept principală consecinţă pierderea încrederii în brandul respectiv.

Comunitatea Declic a inițiat o petiție pentru marcarea clară a produselor cu gramaj redus și preț crescut, adresată ministrului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea.

„Marcați clar produsele cu gramaj redus și preț crescut!

Supermarketurile și producătorii cresc prețurile în timp ce scad cantitățile la produse, astfel încât inflația să ardă doar buzunarele noastre.

De exemplu, cașcavalul Napolact a ținut dietă. De la 250 de grame, cât era pachetul în 2022, astăzi a ajuns la 240 de grame. Până mai ieri, varianta de 250 g costa 8,99 lei, iar azi, pentru varianta mai puțin consistentă, plătim 14,8 lei, pe site-ul Auchan.

Și cârnații semiafumați Cris-Tim au avut parte de o transformare spectaculoasă, de la 450 de grame la 330 de grame. În loc să scadă, prețurile au crescut de la 12,88 lei la 15,5 lei. [1]

Această tactică de protejare a profitului în fața inflației nu este ceva nou. Și în Franța producătorii au micșorat gramajul alimentelor, din același motiv. Însă, pentru a nu păcăli consumatorii, supermarketul Carrefour a marcat aceste produse intrate la apă.

În România, supermarketurile nu au luat o asemenea inițiativă.

De asta, îi cerem Ministerului Economiei să modifice sistemul de etichetare, astfel încât să nu fim păcăliți de producătorii care reduc gramajul și cresc prețurile.

Fă primul pas, semnează și tu petiția ca să nu mai privim cu uimire cum gramajul produselor scade și prețurile urcă!”, se arată în textul petiției.

Produsele subdimensionate sunt tratate ca o creștere a prețului în indicatorii de inflație, având în vedere că rezultatul final este că clienții primesc mai puțin pentru banii lor sau trebuie să cumpere mai mult pentru a compensa. Produsele care se micșorează nu sunt urmărite în mod constant și compania alimentară trebuie doar să afișeze noua cantitate cu acuratețe – chiar dacă este umbrită de ambalaje „noi și îmbunătățite”. Pe măsură ce bugetele gospodăriilor se îngustează, profiturile supermarketurilor au crescut.