O propunere pentru modificarea Codului de procedură fiscală pentru îmbunătățirea capacității operative a ANAF în prevenirea și combaterea fenomenelor de neconformare, a fost făcută de către Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor pune în dezbatere publică actul normativ prin care aduce o serie de modificări și completări Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, pentru adaptarea legislației fiscale, astfel încât gradul de colectare și conformare la plată să crească. Menționăm faptul că modificările Codului de procedură fiscală au făcut obiectul discuției ample de luni, 29 iulie 2024, dintre Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș și reprezentanții mediului de afaceri, dintre care amintim: Asociația Română a Băncilor, Patronatul Antreprenorilor Contabili din România, Camera Consultanților Fiscali, CECCAR, ACHAM, Consiliul Investitorilor Români și Consiliul Investitorilor Străini. La finalul întâlnirii, cele două părți au stabilit un termen de 20 de zile pentru transmiterea de propuneri din partea mediului de afaceri pentru eventuale modificări ale proiectului de act normativ, potrivit dcbusiness.ro.

„Efectul sinergic al tuturor măsurilor pe care le implementăm pentru a ține sub control evaziunea fiscală va fi vizibil în contul de execuție bugetară. Din experiența noastră, în combaterea evaziunii fiscale și având în vedere mecanismele pe care le implementăm, am constatat că trebuie să gestionăm problema din mai multe direcții, pentru a monitoriza și reveni la normalitate. Proiectele noastre de digitalizare converg spre obiectivul general de reducere a gap-urilor la diverse categorii de impozite și taxe.

 Toate statele care au aplicat astfel de proiecte de digitalizare au obținut rezultate semnificative. Toate aceste măsuri ne vor ajuta să valorificăm mai bine creanțele bugetare, să reducem cât mai mult sarcina fiscală de pe umerii contribuabililor și astfel să generăm finanțări consistente pentru asigurarea marilor servicii publice,” a declarat Marcel Boloș.

Care sunt principalele modificări vizate?

- Introducerea numărului de identificare digitală, alternativ CNP-ului

Se propune utilizarea de către persoanele fizice a unui număr de identificare digitală, ca o alternativă la CNP, pentru funcționarea corectă a sistemelor digitale care solicită utilizarea CNP-ului persoanelor fizice. Astfel, o persoană fizică poate alege să își dovedească identitatea în relația cu organul fiscal, utilizând numărul de identificare digitală  în locul CNP-ului.

- Simplificarea procedurilor de valorificare a bunurilor sechestrate și confiscate

Se propune simplificarea principiilor de valorificare a bunurilor la licitație, având drept scop, pe de o parte, flexibilizarea condițiilor de participare la licitație, iar pe de altă parte, crearea cadrului legal pentru efectuarea publicității bunurilor prin platforme specializate, precum și pentru digitalizarea activității de organizare a licitațiilor prin platforma on-line. În fapt, prin PNRR este finanțat un  proiect de dezvoltare a unei platforme de licitații electronice, care are în vedere, pe de o parte realizarea unei mediatizări mai facile a bunurilor sechestrate de ANAF, iar pe de altă parte, de valorificare printr-o procedura transparentă și concurențială, astfel încât prețul bunurilor valorificate să crească.

- Acordarea eșalonării la plată în formă simplificată, inclusiv pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă, în anumite condiții

Se propune ca în categoria obligațiilor fiscale ce pot face obiectul eșalonării la plată în formă simplificată să fie reincluse cele cu reținere la sursă. În fapt, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2023 s-a eliminat posibilitatea acordării eșalonării la plată în formă simplificată pentru obligațiile fiscale cu reținere la sursă.

Această măsură a afectat mediul de afaceri care s-a aflat în dificultate financiară temporară, astfel că prin proiectul de act normativ se propune să se poată include în eșalonarea la plată în formă simplificată și obligațiile fiscale cu reținere la sursă, cu condiția achitării unui procent de cel puțin 15% din cuantumul obligațiilor bugetare cuprinse în certificatul de atestare fiscală.

Această măsură are în vedere obținerea unor rezultate cât mai avantajoase, ţinând seama atât de interesul legitim şi imediat al creditorului, cât şi de drepturile şi obligaţiile debitorului.