Guvernul a adoptat proiectul de lege care prevede creșterea pensiilor cu 40% până la finalul anului viitor. Însă, situația economică a României, oricât de bine ar fi mascată, nu este una tocmai bună, spun experții economici care au analizat impactul noilor taxe discutate la Ministerul Finanţelor pentru 2025.

Legea pensiilor a produs scandal în coaliţie, iar decontul acestor neînțelegeri se va face tot pe spatele românilor şi al firmelor românești. În acest moment Ministerul de Finanțe analizează următoarele scenarii:

• creştere TVA între 21%-22% sau chiar 24%
• impozitare progresivă pe salarii între 10%, 20% şi chiar 25%
• impozit firme cu 16% pe profit
• impozit pe dividende de 10%

În timp ce aparatul administrativ a tot crescut în ultimii ani, sectorul privat este nevoit să „strângă cureaua”.

„Știți cum e? Agitați-vă și nu prea. Agitați-vă, pentru că, într-adevăr, economia se contractă. Avem semnale deja de la începutul toamnei, consumul se contractă, unul dintre motoarele importante ale economiei românești, industria se contractă și intrăm în al treilea sau în al patrulea an de dinamică scârțită a industriei, sigur în strânsă relație cu cea europeană, pe care suntem atât de dependenți. Dar știm un lucru clar că din nou, clasa politică românească a fost extrem de optimistă atunci când și-a prognozat veniturile pentru acest an fiscal.

Ca să aveți așa niște cifre și-a prognozat să aibă venituri de 381 de miliarde de lei și, în fapt, a reușit să strângă până acum că am vreo 368 de miliarde de lei. Vedeți deja câteva zeci de miliarde de diferență.

La cheltuieli au zis că este suficient să cheltuie vreo 414 miliarde de lei, dar deja până acum a cheltuit vreo 424 de miliarde de lei. Când vorbim de deficit, ne raportăm mereu la proiecțiile și visele constant optimiste și exagerat optimiste ale clasei politice românești. Problema este că, în considerarea acestor prognoze extrem de optimiste, statul român s-a mărit, s-au umflat atât ca infrastructură, ca numiri, zeci de mii și milioane de angajați și colaboratori ș.a.m.d. cât și în ceea ce privește susținerea unor cheltuieli care mai de care mai speciale. Ei bine, chestiunea asta trebuie să o plătească cineva, pentru că socoteala nou de-acasă nu s-a potrivit cu cea din teren.

Pe de o parte, pe de altă parte, avem această nefericită suprapunere, o majoritate politică de peste 70% cum a fost până la un moment dat în Parlament și încă câțiva ani de creștere economică adiacentă, am avut 4% 3,5% acum avem 2%.

Dacă în asemenea situații avem asemenea nivele de alerte, dacă doamne ferește se gripează ceva la economia regională, în economia globală și așa suntem îndatorați, ce facem? Apelăm din nou la la FMI și tăiem peste noapte 25%, din cheltuielile bugetare”,  spune  Dacian Paladi, analist economic.

Paladi a oferit o serie de predicții şi scenarii asupra cărora clasa politică s-ar putea orienta pentru a echilibra bugetul de stat. 

„Ne vom lua după locurile unde sunt banii. Și vă aduc aminte de perioada guvernării lui Liviu Dragnea dacă mai țineți minte când, atunci guvernul a intrat cu mâna în săculețele de economii ale primăriilor, impozitul pe venit global, principala sursă pentru primării.

Ne vom uita pe de altă parte, la economia subterană, evaluat acum ca la 160 de miliarde de lei, aproximativ 10% din PIB. Ne vom uita, probabil, ar fi așa, în teorie, ideal, la o mai bună recoltare a TVA-ului. numai acolo știm de ani de zile, când încasăm câteva miliarde.

Avem toate motivele să credem că se va strânge șurubul, în special cu preponderență spre mediul privat. Spre exemplu, reducerea impozitării a capitalului și a proprietăților, dar în toate astea trebuie introdus principiul echității.

Schimbată pe cât se poate această politică a "care pe care a statului" și a contribuabilului. Și adusă, dacă vreți, un timp de decență, de bun simț și de bună cuviință. Spre exemplu, începând cu impozitare a decentă, măcar a forței de muncă și a muncii, care este nesimțit de mare, în contextul în care statul ia nu mai mult decât spuma și primele două straturi din băutura asta această pe masă", a mai spus Dacian Paladi, analist economic, pentru Antena 3 CNN.