Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, susţine că nu este întâmplător că România are cele mai mari creșteri de preț la gaze și energie electrică din Europa. Datele Eurostat arată că România este campioană în UE la scumpirea curentului iar la gaz suntem pe locul doi. O situaţie paradoxală, câtă vreme suntem mari producători de energie.

Președintele Asociației Energia Inteligentă apreciază că principalele cauze pentru creşterea de preţ la curent şi gaze, cu mult peste media europeană, au fost interne. 

„Plasarea României în topul creșterii prețului la nivel european, conform datelor Eurostat, demontează ideea mult vehiculată, cum că prețurile au crescut peste tot și se datorează conjuncturii internaționale. Faptul că în România aceste prețuri au crescut cu mult peste media europeană, arată că într-o țară ca România unde peste 90% din energia electrică și gaze sunt produse la nivel național, cauzele principale au fost interne", arată Dumitru Chisăliță într-o analiză trimisă Observator. 

„În urmă cu mai bine de un an (31 ianuarie 2022), arătam că românii sunt condamnați să scoată oricum banii din buzunar, prin facturi mărite sau prin impozite mărite. Atunci s-a ales prima soluție, găsindu-se o modalitate de a aduce bani la bugetul de stat prin derularea unor acțiuni de stimulare a măririi prețului la gaze și energie electrică. Însă de la acel moment nevoile statului au crescut și este nevoie de alți bani, pe de-o parte prin refuzul modificării plafoanelor ridicate la prețul gazelor și energiei electrice (astfel încât să se mențină prețul mare la consumatorul final) și pe de altă prin noi biruri care se vor aplica românilor.

Mărirea prețurilor din anul 2021, trebuia să asigure "suficiente" resurse la bugetul de stat până după alegerile din 2024, până când probabil se dorea amânarea supraimpozitării, dar scăderea prețurilor la energie la nivel mondial și mâna prea lungă a cheltuielilor statului, face necesară creșterea impozitelor încă din acest an. Alimentarea cu bani a bugetului de stat, este o normalitate atât timp cât acești bani se cheltuie în interesul cetățenilor (spitale, autostrăzi, drumuri etc.) și colectarea lor se face în mod transparent (fără a recurge la generarea de scumpiri ale utilităților)", mai susţine expertul. 

„Modificarea legislație românești, în iunie 2020, introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat, în luna octombrie 2020, procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile, care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau, în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021, când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească prețul și în Europa", apreciază Chisăliță.

„Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au "tras" prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării în octombrie 2021, atunci când autoritățile au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț de 2,4 ori mai mare decât prețul anului 2020 și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după "permisiunea" dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns rapid să depășească această valoare", a mai transmis expertul în energie. 

România, campioană europeană la scumpirea energiei

Potrivit Eurostat, nicio altă ţară din Uniunea Europeană nu a avut majorări mai mari la tariful electricităţii în a doua jumătate a anului trecut. După noi vin cehii şi danezii. Dacă ne uităm la facturi, vecinii din Ungaria au plătit cel mai puţin la curent, echivalentul a 50 de bani pe kilowatt-oră. În România, cu toată plafonarea, prețurile au fost mai mari decât cele de peste graniţă, în medie 80 de bani pe kilowatt oră.

În privinţa gazelor naturale, la scumpiri ne-au întrecut doar cehii. Tarifele lor au crescut cu peste 200%, iar ale noastre, cu 165%. Cele mai mici facturi la gaze au fost tot în Ungaria. În România, prețul plafonat a fost aproape dublu. În ultimele săptămâni, însă, gazul vândut pe burse s-a ieftinit semnificiativ şi, în acest context, Bruxelles-ul recomandă guvernelor să reducă subvențiile. În România, plafonările sunt valabile până în 2025. Autorităţile susţin că nu au luat în calcul modificarea schemelor de sprijin.