Liderul Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu, critică noile măsuri fiscale pentru care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament. 

Guvernul își asumă răspunderea în fața Parlamentului în legătură cu pachetul de măsuri fiscale și de austeritate care au circulat pe surse în ultimele luni. În continuare, atitudinea este una de sfidare față de lucrători, atât în ce privește măsurile și excepțiile propuse, cât și comunicarea deficitară, acuză Hossu.

”În realitate, “pachet de măsuri fiscale” este o denumire mult prea elegantă pentru ceea ce acesta este de fapt: o jecmăneală de tipul anilor ’90, o alba-neagra cu creșteri care sunt de fapt tăieri.

Proiectul legislativ este incoerent în propuneri, ceea ce arată că este modelat mai curând după interese de grup. Concret, se taie anumite facilități de la categorii de angajați (IT, agricultură, construcții) dar se păstrează neatinsă majorarea de 25% la diurna pentru parlamentari, făcută în februarie 2023 (când deja se discutau măsuri de restrângere bugetară); se introduc contribuții pentru tichete de masă și prime de vacanță, dar categorii întregi sunt în continuare exceptate de la plata CAS la fondul public de pensii (notari, avocați).

Talpa țării e pusă să tragă la jug pentru a acoperi excesele și incompetența unei clase politice care vrea cu orice preț să-și păstreze privilegiile și propria bunăstare.  

Introducerea CASS la tichete de masă și vouchere de vacanță va micșora instant valoarea veniturilor nete ale lucratorilor pentru tichetele aflate în plată. Faptul că valoarea maximă a unui tichet de masă poate crește la 35 lei iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei (oricum insuficient în raport cu explozia prețurilor la alimente) si cea a voucherelor de vacanță de la 1.450 la 1.600 lei, este doar o speranță, dificil de pus în practică când încă avem angajatori care acordă tichete de masă la valoarea de 10 lei sau vouchere (premii) de vacanta de 500 lei sau angajatori care nu acordă una dintre aceste facilități ori mai rău: nu acordă niciuna dintre ele. 

Guvernanții dovedesc din nou că nu cunosc si nu înțeleg deloc realitatea dincolo de experiența lor personală, care de altfel tinde spre zero pe piața muncii. Ei ignoră total faptul că la acordarea tichetelor de masă sau a voucherelor de vacanță, valoarea acestora este o posibilitate, pusă în practică în urma unei negocieri între sindicate și angajatori. Schimbările acestea bruște de reglementări subminează înțelegeri ale părților la care se ajunge cu mari eforturi, și plasează ambele părți, și angajat și angajator, într-o situație perdantă. Cu alte cuvinte, tăierea e sigură, mărirea incertă și dependentă de disponibilitatea angajatorilor de a renegocia. Ca stat, să prezinți măsura drept creștere, este o dovadă crasă de ignoranță. Asta în cazul în care nu vorbim de-a dreptul de cinism. Ne aducem aminte și de 2017, de trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat care a crescut salariile doar pe hârtie.

Nu în ultimul rând, restructurarea posturilor de conducere și comasarea instituțiilor ce au sub 50 de angajați vor avea impact negativ tot asupra cetățeanului. 

Reducerea „la gramadă” a posturilor de conducere, fără o analiză serioasă, poate conduce la disfuncționalități sau chiar paralizarea unor instituții sau domenii de activitate (ex. APIA, Asistența Socială sau Inspecția Muncii). 

Proiectul de Lege prevede clauze prea generale, ceea ce poate duce în practică la abuzuri și aberații cu consecința diluării atribuțiilor și încălcării  reglementărilor internaționale la care România este parte (în cazul Inspecției Muncii, spre exemplu). 

Problema privind măsurile de austeritate pentru sectorul bugetar este faptul că ele vin peste nedreptăți și inechități structurale, determinate de faptul că nici până azi, legea 153/2017 nu este aplicată în integralitate.

Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA solicită guvernului, ținând cont și de avizul negativ al Consiliului Economic și Social, ca înainte de asumarea răspunderii, șă refacă proiectul legislativ cu luarea în considerare a propunerilor depuse în scris în cadrul dezbaterilor din Consiliul Național Tripartit de Dialog Social, 

Continuarea demersurilor Guvernului fără să țină cont de semnalele negative puternice din societate, precum și de opiniile partenerilor sociali, constituie premisele unui conflict social, și în același timp creează un teren fertil pentru proliferarea ideilor extremiste și atitudinilor anti-sistem”, a explicat acesta.