Statul român percepe Petrom o redevență de 6 dolari la fiecare baril de țiței extras, ce valoarează apoi pe piață 94 de dolari. 

Actualul sistem de redevență este valabil până în 2014, după care va trebui schimbat. În 2012, România a încasat redevenţe totale de 315 milioane euro din toate resursele: petrol, gaz, minereuri de toate tipurile - feroase şi neferoase. 

Petrom şi Romgaz au virat statului 230 de milioane de euro, anul trecut, adică 7% din valoarea producţiei de petrol şi gaze a celor două companii, cifrată la 3,3 miliarde de euro, conform zf.ro.

România ar putea să crească această redevență în 2014, pentru a avea un profit mai mare, dar cei de la OMV Petrom încearcă să tempereze elanul și susțin că statul profită nu numai de pe urma redevenței. ”Redevenţa nu este singurul beneficiu al statului din producţie având în vedere alte taxe şi impozite (peste 80 de tipuri de impozite şi taxe, impozite pe salarii, impozit pe profit, impozite locale etc). OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, la nivelul anului 2012 numai din taxe şi impozite OMV Petrom a contribuit cu aproximativ 2 miliarde euro. La acestea se adaugă dividendele aferente participaţiei de 20,64% a statului în OMV Petrom”, spun reprezentanţii companiei.

De asemenea, compania precizează că de la privatizare a investit în România 9 miliarde de euro, circa un miliard de euro pe an, ceea ce înseamnă 90% din profitul operaţional în această perioadă.

În alte țări redevențele variază între 7% din valoarea producției și 13%. În Turcia este de 12,5%, în Germania de 10%, în Ungaria între 12% şi 30%, în funcţie de dimensiunea zăcământului, în Franţa ajung până la 30% din valoarea producţiei, în funcţie de zăcământ.

În Italia, țară comparabilă cu România, redevenţa este de până la 7%, plus o taxă suplimentară de 3% pentru un fond special, conform sursei citate.

Există și țări cu taxe mai mari. În Marea Britanie, Danemarca şi Norvegia se aplică taxe pe profiturile petroliştilor, de 30% în Marea Britanie, 52% în Danemarca şi 51% în Norvegia, dar efectiv, după deduceri, nivelul taxei este de 15%, 18%, respectiv 21%, potrivit PwC.

”Dacă ar fi să aplicăm acest sistem pe profit, după ani de redevenţe, efortul ar fi foarte mare pentru că este greu să determini profitul pe 370 de zăcăminte, atâtea câte au în concesiune Petrom şi Romgaz”, spune Vasile Iuga, senior partner în cadrul PwC.

Reprezentanţii PwC cred că statul nu ar trebui să modifice redevenţele pentru zăcămintele mici, pentru că ar descuraja companiile să mai investească. O soluție ar fi creşterea redevenţelor pentru zăcămintele mari.