De ce vineri 13 este considerată zi cu ghinion. Există puține superstiții la fel de răspândite în cultura occidentală ca Vineri 13
Vineri, 13, este considerată una dintre cele mai nefaste zile în cultura occidentală, superstiția având rădăcini istorice și culturale diverse. Una dintre cele mai faimoase origini ale acestui mit este legată de arestarea și execuția Cavalerilor Templieri, un ordin militar religios, care au fost arestați masiv în data de vineri, 13 octombrie 1307, la ordinul regelui Filip al IV-lea al Franței.
O altă sursă a ghinionului vine din semnificația negativă a numărului 13, considerat „imperfect” în comparație cu numărul 12, care apare în numeroase contexte religioase și culturale (cei 12 apostoli, lunile anului etc.). În plus, vinerea era cunoscută în Marea Britanie drept „ziua spânzuraților”.
Mai recent, cultura populară a amplificat frica de această zi, filmele horror precum „Vineri 13” contribuind la răspândirea superstiției. Frica de vineri 13 are chiar și un termen specific: paraskevidekatriaphobia.
De-a lungul timpului, au avut loc și evenimente tragice în această zi, cum ar fi prăbușirea zborului 571 în Anzi în 1972 și naufragiul navei Costa Concordia în 2012.
De ce vineri, 13 este considerată zi cu ghinion
La fel ca multe superstiții care au evoluat de-a lungul timpului și de-a lungul culturilor, este dificil de identificat originile exacte ale zilei de Vineri 13. Ceea ce știm, totuși, este că atât vineri, cât și numărul 13 au fost considerate ghinioniste în anumite culturi de-a lungul istoriei. În cartea sa „Originile extraordinare ale lucrurilor de zi cu zi”, Charles Panati urmărește conceptul de ghinion din mitologia nordică, când Loki, zeul relelor, a spart poarta unui banchet în Valhalla, reducând numărul zeilor prezenți la 13. Înșelat de Loki, zeul orb Hodr a fost păcălit să-l împuște pe fratele său Balder, zeul luminii, bucuriei și bunătății, cu o săgeată cu vârf de vâsc, ucigându-l instantaneu.
Din Scandinavia, explică Panati, superstiția s-a răspândit apoi în sudul Europei. Mulți cred că motivul ghinionului purtat de numărul 13 vine din Biblie. Se crede că Iuda, care l-a trădat pe Isus, a fost al 13-lea oaspete care s-a alăturat la Cina cea de Taină.
În tradiția biblică, conceptul de vineri ghinioniste se întinde chiar mai departe decât răstignirea: se spune că vinerea este ziua în care Adam și Eva au mâncat fructul interzis din Pomul Cunoașterii; ziua în care Cain l-a ucis pe fratele său, Abel; ziua în care Templul lui Solomon a fost răsturnat; și în ziua în care arca lui Noe a pornit în Marele Potop.
Cu toate acestea, abia în secolul al XIX-lea, Vineri 13 a devenit sinonim cu ghinionul: după cum explică Steve Roud în „The Penguin Guide to the Superstitions of Britain and Ireland”, combinația dintre Vineri și numărul 13 este o invenție victoriană. În 1907, publicarea romanului popular al lui Thomas W. Lawson „Vineri, al treisprezecelea” a captat imaginația oamenilor cu povestea sa despre un broker fără scrupule care a profitat de superstițiile din jurul datei pentru a prăbuși în mod deliberat piața bursieră.
Dacă săpăm mai adânc, totuși, găsim și dovezi că atât Vinerea, cât și numărul 13 au fost mult timp privite ca un semn de noroc. În vremurile păgâne, de exemplu, se credea că vinerea are o asociere unică cu divinul feminin.
0 Comentarii