Ziua de 30 noiembrie, când este sărbătorit Sfântul Andrei, este una specială pentru credincioșii ortodocși. Noaptea Sfântului Andrei ezte o noaptea considerată magică de către enoriași, în care spiritele rele circulă în libertate printre pământeni. 

În noaptea în care se sărbătorește Sfântul Andrei, se spune că apar strigoi și se fac farmece. Credincioșii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, creștinătorul neamului românesc, el fiind numit „Cel întâi chemat”, întrucât a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat, ziua fiind totodată Sărbătoare Bisericească Națională. 

Povestea Sfântului Apostol Andrei

Sfântul Apostol Andrei a fost frate al Sfântului Apostol Petru, amândoi fiind pescari de mederie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret. Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care L-a făcut cunoscut pe Mesia: „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte Hristos). Şi l-a adus la Iisus” (Ioan 1, 41, 41). Datorită acestui aspect, Sfântului Andrei i se mai spune și Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. 

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi Sfinţi Apostoli. În Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului Hristos, la răstignirea pe cruce şi la Învierea Sa.

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Potrivit Tradiţiei Bisericii, acestui întâi chemat i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Biserica Ortodoxă a hotărât în 1995 ca ziua Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în cu cruce roşie

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât în şedinţa din mai 1995, ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

În anul 1997, Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale - Catedrala Mântuirii Neamul.

Noaptea când spiritele rele sunt libere, noaptea Sfântului Apostol Andrei

Noaptea ce precedă ziua Sfântului Andrei este asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă.

Granița dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului. Se spune că în ajun circula strigoi, aceştia fiind suflete pedepsite care din cauza unei vieţi nepotrivite sau luată prin violenţă bântuie, şi atunci tot drept apărare se foloseşte usturoiul, copiilor li se face cruce cu usturoi pe mână. În credința populară, noaptea de 29 spre 30 noiembrie era numită Noaptea Strigoilor care era o noapte de spaimă, fiindcă se credea că spiritele morților ies din morminte și se luau la bătaie cu „strigoii vii”.

Tadiții și superstiții de ziua Sfântului Andrei 

• Pentru a alunga spiritele rele, este folosit peste tot usturoiul, de la grajdurile animalelor până la cruciuliţele făcute pe mânuţele copiilor;
• În noaptea de Sfântul Andrei se crede că lupii încep să vorbească cu grai de om şi spun lucruri îngrozitoare, iar cei care vor fi atacaţi în această noapte se vor transforma în vârcolaci;
• Tot în această noapte, fetele care vor să știe dacă se vor căsători trebuie să pună sub pernă un fir de busuioc. Se spune că își vor visa ursitul și dacă stau dezbrăcate între două oglinzi la miezul nopții, cu două lumânări aprinse în mâini;
• Fetele care doresc să se căsătorească cât mai repede pun un ulcior de lut cu gura în jos și pe fundul lui adaugă 3 cărbuni încinși, după care spun o incantație menită să cucerească bărbatul cu care urmează să-și petreacă tot restul vieții.