”Oricât ai fi de tare, cade cerul pe tine!” - Îndrăgitul Aurel Tămaș, impresionat până la lacrimi la un concert - FOTO


Artistul Aurel Tămaș a fost impresionat la un concert avut la Festivalul Cepei, din comuna Mândra, județul Brașov. O bunicuță de 92 de ani a venit în primul rând să îl vadă, pentru că s-a săturat să se uite la televizor când Tămaș cântă. 

Momentul a fost emoționant, iar apreciatul artist clujean a poftit-o pe doamna Cornelia pe scenă, alături de el. 

Sunt pe ”Bină” (scenă) de ceva ani de zile, am avut trăiri și am amintiri de neprețuit. Duminică seara la Mândra (județul Brașov) a urcat pe scenă o mămucă cu numele de Cornelia, în etate de 92 ani care a venit la festival. Nu a vrut să stea pe scaun, deși avea un băț în care se mai sprijinea câte un pic. A stat în mulțime să vadă spectacolul, fără să fie deranjată de sunet, de faptul că alții jucau, cântau. În fine, oricât ai fi de tare, cade cerul pe tine. Atâta timp cât încă mai avem în viață asemenea monumente de bun simț, demnitate, sensibilitate, modestie, curățenie și așezare sufletească, poate că Dumnezeu nu își va întoarce fața de la poporul român. Atâta a spus: ”Am vinit să te văd, și să te aud în carne și oase, că la televizoru cela, te-am mai văzut". Cântec pentru mama, a fost dedicată doamnei Cornelia, cu promisiunea reciprocă, să ne vedem și anul care vine”, a relatat Aurel Tămaș, extrem de emoționat.

Aurel Tămaș este un artist desăvârșit cu o carieră de 30 de ani în spate

Aurel Tămaș este un mare iubitor al mediului rural, locul unde a crescut și el și s-a dezvoltat. Mama sa, Ana, din zona Pogăcenilor și tatăl său din neamul Tămășeștilor, născut în Jucu, au întemeiat o familie frumoasă în Borșa, loc unde a copilărit și Aurel Tămaș. Acesta s-a ocupat cu muncile rurale, creșterea animalelor, cultivarea plantelor, păstoritul oilor, dar aici a și urmat o parte din studii și a cochetat cu muzica. Pare-se că neamul Tămășeștilor se trage din zona Maramureșului, ceea ce îl face pe artist un autentic român. Și în prezent, Aurel Tămaș se simte atras de meleagurile copilăriei, încercând să petreacă cât mai mult timp în Borșa. 

A debutat în show-biz în anul 1996 prin participarea la Festivalul Cerbul de Aur, aceasta a fost rampa sa de lansare.

În 1992 a colaborat cu Dumitru Fărcaș, alături de care a petrecut o luna de zile în Statele Unite ale Americii, într-un turneu. Mai mult decât atât, în televiziune a colaborat cu Szatmári Cristina, cunoscând astfel o lume nouă și diferită. 

În timpul stagiului militar, acesta a avut norocul să poată cocheta cu muzica, fapt ce l-a ajutat de multe ori să scape de posturile de santinelă. După satisfacerea stagiului militar, Aurel Tămaș s-a angajat la “Armatura” din Cluj, unde a lucrat timp de 1 an de zile ca și turnător formator în secția de alamă, ulterior fiind transferat la întreprinderea “Metalul Roșu” tot la turnătorie, dar de data aceasta, de fontă.

La Metalul Roșu, a preluat orchestra “Nădășelul”, alături de care a participat la primele concursuri naționale și internaționale. În paralel a activat ca și instrumentist și în orchestra ansamblului “Rapsodia Someșană” din Cluj, condusă de Alexandru Tămaș împreună cu care a înregistrat primele piese la Radio Cluj.

Aurel Tămaș are un respect deosebit față de profesoara de muzică din timpul liceului, Doamna Doctor Georgeta, care i-a predat primele lecții de muzică.

Primele ieșiri la concursuri și turnee au fost în 1984 în Bulgaria, Ungaria și Turcia cu Ansamblul “Nădășelul”, iar cu Ansamblul “Rapsodia Someșană” în Franța și Italia anului 1985.

Pe lângă pasiunea pentru folclor, Aurel Tămaș are o înclinație și pentru muzica ușoară, iar lansarea albumului “Trup de Vânt” a surprins enorm publicul, reușind în scurt timp să facă vânzări impresionante.

Întâlnirea cu Iuliu Merca cu care a legat o mare prietenie, l-a ajutat în ceea ce a constat structura și interpretarea pieselor de muzică ușoară, fiind un mare admirator al acestuia.

Până în 1989, a colaborat și cu “Ansamblul Mărțișorul”, participând cu ei și la o finală pe țară, desfășurată la Galați, moment în care a întâlnit oameni deosebiți precum, Laurențiu Hodorog, directorul Casei de Cultură a Studenților și Victor Bercea, coregraful Ansamblului “Mărțișorul” Neluțu Cocean și dirijorul Dorel Rohian.

În 1991 a plecat ca și acompaniator în America, împreună cu maestrul Dumitru Fărcaș, turneu în care maestrul insistă să cânte și vocal, nu doar instrumental. La propunerea acestuia, la întoarcerea în țară, a început să strângă și să compună piesele primului album de muzică populară.

În anul 1992 a avut loc întâlnirea cu profesorul Aurel Bulbuc cu care a înființat ansamblul “Dor Transilvan", care activează și în acest moment în cadrul întreprinderii de transport urban Cluj.

Tot în anul 1992 a avut loc întâlnirea cu D-na Florentina Satmari, una din cele mai mari realizatoare de emisiuni din televiziunea publică, față de care are recunoștință, pentru faptul că l-a descoperit și l-a îndrumat. Debutul în televiziune a fost la o emisiune de Crăciun, urmând festivalul “Cerbul de Aur” unde a început adevărata ascensiune în carieră. După prestația de la Festivalul “Cerbul de Aur”, a început vacarnul, fiind prezent pe marile scene ale țării, dar și în străinătate, în Franța, Italia, Germania, Grecia, Austria și Statele Unite ale Americii.

În 1993, primul album “Bună ziua oameni buni” a fost editat de casa de discuri ElectRecord ca și disc de debut sub îndrumarea D-nei Florentina Satmari, a D-nului Adrian Ștefănescu și cu sprijinul orchestrei condusă de Ștefan Cigu.

O carieră de succes este și premiată pe măsură, 2 discuri de aur și unul de platină fac din Aurel Tămaș un artist complet. Mai mult decât atât, interpretul se mândrește cu premii la Festivale Internaționale, împreună cu tot grupul, dar cel mai mare premiu pentru el este: “faptul că lumea te ascultă, te iubește.”

A urmat colaborările cu casele de discuri ElectRecord, Roton, Glas Transilvan și cu Vasile Chiorean, Alexandra Gibescu, Adrian Ștefănescu, Ana Chiorean, Cătălin Muraru.

Printre cele mai cunoscute melodii cântate de Aurel Tămaș sunt "Cucule pasăre mândră", "Nu-i român ca ardeleanu", "Viață trecătoare", "Floare de melin" etc.

Comentarii Facebook