Un studiu recent arată că românii sunt mult mai puțin alfabetizaţi ştiinţific, față de restul europenilor. De asemenea, datele arată că stăm mai bine și față de generația din 1940.

În perioada 1934 - 1940, o echipă de cercetători de la facultăţile de Filosofie şi Litere, din Bucureşti, au realizat un studiu care a fost împărţit într-un "sector somatic" şi unul "psihic" şi, în total, a fost efectuat pe un eşantion de 143.854 români.

Testarea inteligenţei a fost realizată pe un număr 59.817 indivizi cu vârste cuprinse între 10 şi 44 de ani. Cercetările au fost întreprinse pe locuitori din întreaga ţară, din mai toate judeţele, grupul examinat fiind alcătuit din şcolari, elevi de şcoală militară (ofiţeri şi subofiţeri), soldaţi, studenţi, ucenici, medici, profesori, funcţionari, învăţători etc.

Rezultatele au scos la iveală că, în medie, persoanele testate aveau un nivel de inteligenţă normal şi o rapiditate de gândire peste medie, ceea ce schematic a fost notat drept D3. Cu toate acestea, în urma calculelor, specialiştii au constat o mică diferenţă între subiecţii de sex feminin şi cei de sex masculin, media aritmetică a acestora din urmă fiind mai mare, adică de 51,04, comparativ cu 48,94. Aceeaşi diferenţă s-a observat şi între cei născuţi la sat şi cei originali de la oraş, inteligenţa celor care proveneau din mediul urban depăşind-o pe cea a celor din mediul rural.

Fruntaşi sunt bănăţenii, ale căror rezultate au arătat că sunt inteligenţi peste măsură şi la fel de rapizi în gândire. Cei mai slabi, comparativ cu restul românilor, par a fi oltenii cu o inteligenţă şi o rapiditate în gândire normală, dar cu cele mai mici medii obţinute la teste .

Diferenţele dintre bărbaţi şi femei au fost şi ele subliniate de date aşezate în tabele. La bărbaţi, bănăţenii au o inteligenţă peste medie, în timp ce transilvănenii s-au clasat pe ultimul loc. La viteza gândirii, locul fruntaş a fost luat tot de bănăţeni, în timp ce oltenii au fost, în medie, mai lenţi în gândire.

În rândul femeilor, cele mai inteligente participante s-au dovedit a fi tot din Banat, în timp ce la coadă s-au plasat oltencele. Ca rapiditate în gândire, tot bănăţencele au fost în frunte, pe când femeile din Transilvania au fost mai încete, comparativ cu restul persoanelor care au luat parte la studiu.

Dacă acum aproape şapte decenii românii aveau un nivel normal de inteligenţă, noul studiu vine să sublinieze că românii sunt mult mai puţin alfabetizaţi ştiinţific în comparaţie cu restul europenilor. Astfel, la acest capitolul noi ocupăm locul 24 din 29 de ţări. Cele mai slabe rezultate ale românilor au fost obţinute la întrebările legate de medicină, genetică sa fizică. Remarcabil a fost faptul că pentru 42% dintre români Soarele se învârte în jurul Pământului şi nu invers. În acest condiţii nu ar trebui să ne mire că stocul public de cunoaştere ştiinţifică este sub media europeană.

În schimb, românul este fruntaş la încrederea în para sau pseudoştiinţe. Drept dovadă stau cele 22 de procente de români care considerau în 2005 că horoscopul este foarte ştiinţific. În aceeaşi ordine de idei, s-a constat că populaţia adultă a României are unul dintre cele mai înainte niveluri ale credinţelor. Mare parte din populaţie, 60% dintre români, este de acord cu afirmaţia: "Ne bazăm viaţa prea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă". Mai mult, aproximativ 4 din 5 români cred că "Există miracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă", şi 2 din 3 români cred că biserica nu greşeşte niciodată în ceea ce spune.

Continuare pe descoperă.ro