Vineri 22 Noiembrie

Ce a spus preşedintele Academiei Române, la Comisia Roşia Montană

 

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat, vineri, la comisia parlamentară privind Roşia Montană, că ”în forma actuală” proiectul nu este acceptabil.

 

Ionel Haiduc a că minereurile trebuie valorificate, dar că interesul țării primează. ”Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii, beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a subliniat Ionel Haiduc.

 

El a spus că redevența de 6 la sută ”este puţin”. Ionel Haiduc crede că în România ar trebui aplicată metoda utilizată în țările arabe la petrol şi în alte țări la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei.

 

Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci din producţia extrasă operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul, citat de Mediafax.

 

Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a mai spus Haiduc.

 

”Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică în cazul de faţă fără cianuri”, a declarat academicianul.

 

El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură. ”Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

Comentarii Facebook