Variaţii importante ale tensiunii arteriale, crize de angină pectorală şi chiar infarct miocardic acut sunt printre efectele nocive pentru sănătate ale ceţii prelungite. Vertijul, cefaleea şi tulburările de comportament alimentar şi de somn sunt alte consecinţe ale instalării ceţii pe perioade lungi de timp.

Ceata persistentă presupune un stres adaptativ cu efecte negative in special asupra pacientilor cu afectiuni pulmonare sau cardiace si a celor cu varste inaintate, spun medicii citaţi de bzi.ro.

Efectele suprasaturarii aerului cu vapori de apa sunt accentuate si agravate de temperaturile scazute si de poluare. De mai bine de 3 săptămâni România se află aproape zilnic sub COD GALBEN de ceaţă, de dimineaţa până seara, situaţie care se traduce într-un cod de atenţionare pentru sănătate.

In aceste conditii nu este o surpriza ca in aceasta perioada tot mai multi pacienti prezinta tulburari respiratorii si cardiovasculare manifestate prin dispnee, tuse, expectoratie, dureri retrosternale si palpitatii, cefalee si vertij.

Laringitele si traheobronsitele sunt comune in aceasta perioada, dar se poate ajunge pana la variatii importante ale tensiunii arteriale, crize de angina pectoarala si chiar infarct miocardic acut, atrag atenţia medicii ieşeni

”La cei meteosensibili sunt modicari neuropsihice-migrenele, vertijul, cefalee si tulburarile de comportament alimentar sau a somnului pot crea un grad crescut de disconfort”, spune medicul Tudor Ciuhodaru.

”Recomandam celor cu patologie preexistenta evitarea expunerii la temperaturile scazute, mai ales in marile orase cu grad crescut de poluare, iar celor la care simptomatologia persista sau se agraveaza sa consulte medicul de familie pentru stabilirea unui tratament corespunzator”, precizează medicul ieşean.