Curtea Constituţională a României a emis motivarea sentinței prin care interzicea Serviciul Român de Informaţii să facă ascultări pentru că nu are atribuţii de cercetare penală. 

În acest moment, interceptările SRI sunt pilonul principal din orice urmărire penală importantă.

”Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală şi lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei şi a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Problema este cu sintagma ”ori de alte organe specializate ale statului”, fiind declarat neconstituțional articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, care arată că ”procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.

DNA a precizat că fără interceptările SRI ”va impune detaşarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliţie şi pregătirea specifică a acestora precum şi achiziţia de autovehicule şi echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

DNA are nevoie de această sumă pentru achiziţionarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziţionarea de logistică în materia interceptării comunicaţiilor, detaşarea a 130 de poliţişti şi instruirea lor, un sediul suplimentar de 1.000 - 1.500 mp și achiziţionarea a 30 de autoturisme.

”Pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicaţiilor la distanţă. În situaţia în care ar fi necesare achiziţii suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar creşte în mod substanţial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”, au mai precizat procurorii DNA.

Conducerea DIICOT susţine că va solicita înfiinţarea serviciului tehnic al Direcţiei cu 200 de lucrători de poliţie şi de o investiţie de 20 de milioane de euro.

”Această modificare va impune achiziţia de echipamente tehnice specifice şi detaşarea iniţială a unui număr de 200 de lucrători de poliţie în cadrul DIICOT, precum şi asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susţinută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unităţi specializate de parchet în acelaşi demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiştii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcţia nu deţine nici un mijloc tehnic şi nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

”În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deţine nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaţionalizate prin SRI. În consecinţă, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficienţa activităţii de investigare a infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism", se mai spune în acelaşi comunicat.

Inspectoratul General al Poliţiei Române(IGPR) cere ”suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliţiei Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară şi să desfăşoare activităţi specifice;- achiziţionarea de echipamente I.T., de comunicaţii, autovehicule de diferite tipuri, precum şi alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că aceşti poliţişti dobândesc cunoştinţele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro".