Dosarele penale ar putea fi secretizate total, iar Consiliul Superior al Magistraturii va urma să ia o decizie în acest sens, după ce s-a consultat cu judecătorii din întrega țară.

Cea mai vehementă poziție pentru secretizarea dosarelor vine de la Curtea de Apel Cluj. ”S-a apreciat că acest articol va trebui înlăturat complet având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale cât şi faptul că procedurile în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară se desfăşoară în cameră de consiliu, în condiţii nepublice. Se transmite doar un comunicat de presă în cazurile în care există un interes public deosebit. Această soluţie se impune şi în cazul încheierii cu inculpatul a unui acord de recunoaştere a vinovăţiei, pentru că, se apreciază, că şi în acestă situaţie, inculpatul trebuie protejat faţă de interesul media”, a transmis Curtea de Apel Cluj, conform gândul.info.

Ministerul Justiţiei condus de Robert Cazanciuc, dorește ca magistraţii să nu poată oferi presei nici un fel de informaţii sau documente din cadrul cauzelor penale. 

”Prin această reglementare se urmăreşte împiedicarea funcţionarilor să prezinte public mijloace de probă ( declaraţii de martori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conţinutului unor convorbiri înregistrare etc.) dintr-un proces penal în curs de desfăşurare în scopul de a nu transforma prezumţia de nevinovăţie într-o prezumţie provizorie de vinovăţie până la soluţionarea cauze. În plus, aprecierea unei probe, indiferent de conţinutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitate, relevanţa şi forţa probatorie – de exemplu o interceptare telefonică din conţinutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracţiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedeşte că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă, va induce în mod inevitabil ideea de vinovăţie, iar uneori nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăţie constat de autorităţile judiciare”, se arată în interpretarea Ministerului Justiţiei.

Primele efecte

Un exemplu clar al efectului Noului Cod Penal care limitează accesul la informaţii publice este cazul Vlad Cosma. DNA a cerut Parlamentului încuviinţarea arestării preventive. Dacă până acum presa avea acces la referatul trimis de parchet, acum acesta a fost secretizat. Dacă până acum deputaţii din comisia Juridică a Camerei Deputaţilor primeau câte o copie a documentului acum ei au putut doar consulta acest referat în prezenţa unor funcţionari.

Un alt exemplu este cel al deputatului Cătălin Rădulescu. Acesta este investigat de DNA. În urmă cu două săptămâni procurorii au efectuat o serie de percheziţii care îl vizau, însă în comunicatul DNA numele său a fost anonimizat, motivul fiind tocmai acela că nu există o intepretare a CSM asupra a ce informaţii sunt publice.

Cum relatează presa despre corupţie în SUA şi Germania

În SUA presa are acces la mare parte din documentele dosarelor penale. Spre exemplu, în cazul fostului guvernator al Illinois, Rod Blagojevich procurorii şi judecătorii au publicat chiar ei rechizitoriul dosarului. Guvernatorul fiind acuzat de corupţie, inclusiv că a vrut să vândă scaunul de senator lăsat liber Obama după ce a devenit preşedinte. În toate cazurile cu impact media presa are acces la documente incusiv interceptări. 

În Germania, de regulă, după trimiterea în judecată rechizitoriul este citit în şedinţa publică la care presa are acces liber. În cazurile importante procurorii organizează conferinţe de presă în care îşi prezintă cazul. Transcripturile înregistrărilor telefonice nu sunt transmite presei, dar presa poate asista la şedintele de judecată în care acest tip de probe sunt prezentate, conform sursei citate.