Toți oamenii au experimentat, cel puțin odată în viață, sentimentul de irascibilitate produs de senzația de foame, însă acum, expertul în studierea comportamentului dictat de apetit, Paul Currie, a făsit o explicație a acestui fenomen.

„Atunci când este înfometat, un organism poate ignora semnalele specifice foamei, dar nu supravieţuieşte foarte mult”, a declarat Currie explicând că pe lângă durerile de stomac asociate cu foamea există şi un aspect legat de minte. Dacă ignorăm durerile de stomac, organismul va declanşa un răspuns emoţional pentru a ne atrage atenţia că ceva nu este în regulă, informează huffington Post, citat de Descoperă.ro.

„Poate sunteţi tentaţi să credeţi că mâncăm pentru că ne face plăcere, însă dacă ne gândim mai bine ne dăm seama că atunci când ne este cu adevărat foame şi ne uităm la alţii cum mănâncă avem tendinţa de a deveni anxioşi şi emotivi. În plus, cu cât ni se face mai foame, cu atât răspunsul emoţional creşte”, a declarat Currie.

În realitate, există o conexiune destul de mare între intestine si creier. Hormonul care este responsabil de stimularea apetitului, grelina, se află în stomac, însă conectorii săi sunt prezenţi în tot corpul inclusiv în regiunea cerebrală numită hipotalamus. În afara fapului că stimulează apetitul, grelina cauzează și stări de anxietate atuncă când ne este foame, stări care dispar după ce mâncăm.

„Pare logic deoarece aceste circuite şi sisteme sunt conectate: au aceiaşi receptori şi aceleaşi structuri anatomice. Aceste comportamente nu apar izolat, şi pare firesc să fim mai irascibili şi mai conştienţi de emoţiile noastre [atunci când ne este foame] deoarece aşa vom avea o dorinţă mai mare de a căuta mâncare şi de a ne satisface nevoile nutriţionale”, susţine Currie.