Apariția tendinței de puternice a bărbașilor și femeilor de a trăi alături de o singură persoană, în perechi monogame, este unul dintre cele mai controversate subiecte în rândul cercetătorilor, însă un nou studiu prezintă argumente că monogamia a evoluat deoarece proteja bebeluşii de uciderea de către masculii rivali.

Trăitul în perechi, ceea ce cercetătorii numesc „monogamie socială”, a evoluat în mod repetat la animale, deşi în proporţii diferite. Astfel, aproximativ 90% din speciile de păsări sunt monogame social, probabil deoarece incubarea ouălor şi hrănirea puilor sunt slujbe full-time ce necesită ambii părinţi. La mamifere, însă, femelele poartă bebeluşii în interiorul trupurilor lor şi sunt singurele responsabile pentru oferirea laptelui necesar bebeluşilor – astfel că doar 5% dintre specii sunt monogame social. Acest lucru permite masculilor de mamifere să exploreze şi să impregneze alte femele. Primatele, însă, par să fie un caz special: aproximativ 27% din speciile de primate sunt monogame social; câteva studii recente efectuate de Christopher Opie, un antropolog de la University College London, alături de colegii săi au ajuns la concluzia că monogamia socială a apărut relativ târziu în evoluţia primate, acum aproximativ 16 milioane de ani (spre comparaţie, cele mai timpurii primate au evoluat acum aproximativ 55 de milioane de ani), scrie Descoperă.ro.

Pentru a determina cum a apărut monogamia socială în rândul mamiferelor, inclusiv la primate, oamenii de ştiinţă au formulat trei mari ipoteze:

monogamia oferă o îngrijire parentală mai bună pentru bebeluşi, la fel ca la păsări

monogamia previne împerecherea femelelor cu masculi rivali, mai ales în speciile în care femelele sunt la distanţe mari una de cealaltă şi nu pot fi monopolizate uşor de către un mascul

monogamia protejează împotriva riscului de infanticid, fenomen foarte răspândit în rândul unor specii de primate, printre care cimpanzeii şi gorilele, şi care este explicat de cercetători prin dorinţa un mascul rival de a aduce mama din nou în starea fertilă pentru a putea produce propriul său urmaş

Unii oameni de știință consideră că cea mai bună explicație o reprezintă o combinaţie dintre cele trei ipoteze, şi poate chiar şi alţi factori.

Rezolvarea acestei dezbateri este un lucru important, spun cercetătorii, mai ales pentru înţelegerea evoluţiei comportamentului de înmulţire al oamenilor. Deşi oamenilor nu sunt pe deplin monogami, „apariţia cuplării în perechi la oameni a reprezentat o tranziţie evoluţionară majoră, ce a modificat în mod dramatic traiectoria evoluţionară a speciei noastre”, explică Sergey Gavrilets, un biolog evoluţionar de la Universitatea Tennessee.

Mai multe detalii pe Descoperă.ro