Deși beneficiem de creieri bine dezvoltați, tehnologii complexe, iar în ultimele secole am avut parte de un continuu progres științific, încă suntem superstițioși.

Superstiţiile par să fi urmărit specia umană de-a lungul istoriei. Antropologul Claude Lévi-Strauss a notat privitor la superstiţii şi credinţa în magie că ele „sunt atât de frecvente şi de răspândite încât ar trebui să ne întrebăm dacă nu cumva ne confruntăm cu o formă permanentă şi universală de gândire”, scrie Descoperă.ro.

Potrivit lui Stuart Vyse, autor al cărții „Believing in Magic: The Psychology of Superstition” și profesor de psihologie la Connecticut College, la baza superstițiilor stă lipsa de control.

„În general, scopul este de a obţine mai mult control. Când ceva important este în joc, iar rezultatul este nesigur, atunci intervin superstiţiile care ne fac să ne simţim mai încrezători”, a declarat profesorul.

Superstițiile sunt la fel de diversificate ca și persoanele care cred în ele. De la atleți profesioniști, până la amatori ai jocurilor de noroc există oameni superstițioși care apelează la anumite ritualuri sau la utilizarea talismenelor străvechi.

„Aveam un prieten în şcoală care credea că părţile tăiate din unghiile sale sau ale familiei lui ar ajunge pe mâinile răufăcătorilor, aceştia le-ar putea face vrăji. Aşa că îşi strânge resturile unghiilor tăiate într-un bol special, iar seara când citea le rodea şi le înghiţea. L-am constatat 20 de ani mai târziu, iar el a declarat că încă mai are acest obicei, dar că membri familiei refuză să îi dea resturile unghiilor lor”, a declarat Vyse.

Citește mai multe pe Descoperă.ro.