Luni, 20 martie 2017, la ora 12:29, a avut loc echinocţiul de primăvară.

Termenul "echinocţiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte), potrivit Descoperă.

La momentul echinocţiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera sudică a sferei cereşti în cea nordică, după cum informează Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal (în dreptul constalaţiei Peştii), el descrie mişcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopţilor, indiferent de latitudine.

La latitudinile ţării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă şi valoarea medie a înălţimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est şi apune în punctul cardinal vest.

Cu ocazia echinocţiului de primăvară ziua şi noaptea vor fi egale. Începând de la această dată, durata zilei, faţă de cea a nopţii, va fi în continuă creştere, până la data de 21 iunie, când va avea loc solstiţiul de vară.

Descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul trebuie interpretat invers, astfel că în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice.

Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, şase luni.