Potrivit unui studiu recent realizat, activitatea fizică nu doar că este cea mai bună metodă de a scăpa de kilogramele în plus, aceasta mai are și avantajulș de a schimba modul în care este stocată grăsimea în corp.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că 6 luni de activitate fizică regulată, precum clasele de aerobic sau mersul cu bicicleta, duce la schimbări în activitatea genelor ce joacă un rol în stocarea grăsimii şi în dezvoltarea obezităţii.

Activitatea fizică a dus la adăugarea şi eliminarea unor grupuri chimice în ADN în cadrul unui proces cunoscut sub numele de metilaţie, făcând ca genele să fie activate şi dezactivate.

Cercetătorii au descoperit că peste 7.000 de gene erau afectate în această manieră atunci când persoanele supraponderale făceau sport.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit că anumite gene importante ce joacă un rol în stocarea zahărului din sânge în interiorul celulelor adipoase deveneau mai puţin active în urma activităţii fizice.

„Studiul nostru arată efectele pozitive ale activităţii fizice, deoarece se schimbă tiparul epigenetic al genelor care afectează stocarea ţesutului adipos în corp”, a declarat Dr. Charlotte Ling, un specialist în diabet de la Universitatea Lund din Suedia.

Cercetătorii care au realizat studiul publicat în jurnalul PLOS Genetics au cerut celor 31 de voluntari (toţi bărbaţi supraponderali, dar sănătoşi) să facă 3 ore de sport pe săptămână, timp de şase luni.

Niciunul dintre bărbaţii participanţi la studiu nu efectua activitate fizică regulată înainte de realizarea acestui studiu. Voluntarii efectuau săptămânal în cadrul cercetării două ore de aerobic şi o oră de spinning.

Mulţi dintre participanţii la studiu au ratat anumite ore, astfel că în medie au efectuat 1,8 ore de sport pe săptămână. Cu toate acestea, cercetătorii tot au reuşit să identifice schimbări la nivelul genelor.

Cercetătorii au colectat mostre de ţesut adipos de la voluntari la începutul studiului (înainte să facă sport) şi la finalul acestuia, comparând nivelul modificărilor epigenetice.

După ce au analizat 480.000 de poziţii din ADN-ul fiecărei persoane, oamenii de ştiinţă au descoperit schimbări în 17.975 de locaţii situate în 7.663 de gene. Genomul uman conţine aproximativ 20.000 de gene.

Citește mai multe pe Descoperă.ro