Guvernul Ponta a aprobat exploatarea gazelor de șist la Băile Felix, ceea ce echivalează cu distrugerea stațiunii, cred autoritățile locale. 

Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi East West Petroleum Corp a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 887/14 noiembrie, semnată de premierul Victor-Viorel Ponta şi alţi cinci membri ai cabinetului său şi a fost publicat în Monitorul Oficial din data de 22 noiembrie ac.

Deja, în jur de 5.000 de persoane au semnat o petiţie prin care cer interzicerea exploatărilor gazelor de şist în zona locuită Băile Felix iar primarul comunei Sînmartin, din a cărei componenţă face parte staţiunea a declarat că a depus deja petiţia la Guvern.

Localnicii consideră ”inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix”, căci explorările ar distruge tot ceea ce ţine turismul viu în acel loc: ape, linişte, peisaje şi vestigii istorice.

În plus, afectată va fi şi Oradea, aflată la 8 kilometri de Băile Felix, unde Guvernul a avizat explorări.

Citește mai jos petiția localnicilor:

"Stop explorării gazelor de şist în Staţiunea Băile Felix

Semnatarii acestei petiţii, ne adresăm Guvernului României, deoarece:

Considerăm inadmisibil ca activităţi de explorare/exploatare a gazelor de şist să fie permise în localitatea şi staţiunea balneo-climatică Băile Felix din judeţul Bihor. Localitatea administrată de comuna Sînmartin din a cărei componenţă face parte se află la 8 km de municipiul Oradea. Este cea mai mare staţiune balneară cu regim permanent din România, situându-se pe locul doi, după litoralul Mării Negre, în privinţa numărului locurilor de cazare din România. Utilizarea apelor termale, potrivit izvoarelor istoriografice în această localitate datează de peste 1.000 de ani. Prezenţa unor situri protejate de interes comunitar, naţional şi local ne obligă la un respect faţă de acestea. Vulnerabilitatea acestor areale senzitive este crescută, orice activitate antropică poate periclita existenţa acestora.

Considerăm de asemenea necesară informarea publicului cu privire la riscurile de sănătate pe care această activitate le poate induce. Cu atât mai mult staţiunea Băile Felix reprezintă un pol naţional balnear frecventat mai ales în scopuri curative iar activităţile de explorare/exploatare va dăuna nu doar rezidenţilor sau locuitorilor municipiului Oradea ci întregii ţări.

Mai multe state din Europa au luat decizii împotriva utilizării acestei metode. Guvernul român, ar trebui să ţină cont de faptul că Franţa a interzis în vara anului trecut această activitate, în acest an Guvernul şi Parlamentul bulgar au adoptat măsuri asemănătoare, Danemarca, Olanda au instituit moratorii, şi de asemenea în Germania landul Westafalia-Renania de Nord. În Marea Britanie, ca urmare a seismelor produse la Blackpool, datorită fracturării hidraulice, activitatea este momentan suspendată.

Principalele riscuri pe care le implică aplicarea tehnologiei prin fracţionare hidraulică sunt: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitatea medie fiind de 6 puţuri de foraj pe km pătrat la care se adaugă reţeaua de conducte pentru transport), riscul de contaminare a terenurilor, poluarea sonoră, zgomotul produs de echipamentele de foraj şi cele de transport, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai fi irigate). Precedentele din SUA şi alte state arată că apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, că există un risc seismic asociat, că se produce mobilizarea unor substanţe radioactive, a metanului şi a altor substanţe cu efect de gaze de seră.

Spre deosebire de gazele convenţionale, cele de şist sunt extrase din roci situate la adâncimi foarte mari şi care au un grad scăzut de permeabilitate. Pentru a putea extrage gazele de şist este necesară folosirea unei metode numită fracturare hidraulică / despicare / izbire (fracking). Mai multe institute de cercetare din SUA şi din Europa au demonstrat că această modalitate de extragere este foarte periculoasă.

Datorită secretelor comerciale compoziţia aditivilor folosiţi în timpul forărilor nu este pe deplin făcută publică, dar cercetătorii au identificat peste 750 de asemenea substanţe. Conform unei liste cuprinzând 260 de astfel de substanţe furnizată de New York State aceasta conţine:

58 de substanţe, dintr-un total de 260, au proprietăţi problematice

6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)

Substanţa Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă şi toxică

17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice

38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea umană

8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diverşi solvenţi pe baza de petrol;

6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;

7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;

5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

Gazul de şist eliminat din rocă este extras prin tubul sondei. Aproximativ jumătate din apa contaminată chimic rămâne în subteran. O parte din această apă împreună cu gazul se va deplasa prin fracturile naturale din rocă putând să ajungă în apa subterană şi în sol.

Pagube cauzate de explorarea şi exploatarea gazelor de şist:

Apă potabilă şi ape subterane contaminate;

Soluri toxice şi radioactive;

Poluarea aerului;

Cutremure şi alunecări de teren;

Cancer şi boli incurabile pentru oameni;

Distrugerea florei şi a faunei;

Infrastructură distrusă şi poluare fonică.

Boli

„Nu am moştenit Pământul de la părinţi, ci l-am împrumutat de la copii“