Procurorii anticorupție au identificat cinci domenii în care se petrec cele mai multe acte de corupție, cu prejudicii de milioane de euro.

Laura Codruța Kovesi a amintit că 68% dintre români percep corupţia ca pe un fenomen care le afectează viaţa de zi cu zi. Este un procentaj aproape dublu față de media UE. Aceasta și dosarele instrumentate de DNA arată că ”există vulnerabilități majore în cadrul sistemului de sănătate publică”.

”S-au identificat cinci domenii de manifestare a corupției în sistemul de sănătate – achiziții publice, servicii medicale, bugetare, accesul personalului în sistemul medical și autorizarea farmaciilor”, a spus Kovesi.

Din dosarele DNA rezultă că, în domeniul achizițiilor publice, mita este între 5% și 25% din valoarea facturilor, un procent mai mare decât în alte domenii. În infrastructură, de exemplu, mita este de 2% din valoarea contractului.

Mita se dă direct managerului de spital sau este mascată prin servicii fictive ale unor firme de consultanță care sunt ale managerului sau ale unor apropiați ai managerului. Mai mult, în acest scop au fost înființate firme offshore, tocmai pentru a primi foloasele sau banii dați drept mită.

Kovesi a dat ca exemplu un dosar în care un manager a folosit timp de 7 ani bugetul instituției în scop personal și un altul în care achizițiile erau stabilite în funcție de prioritățile managerului sau la prețuri de câteva ori mai mari decât cele de pe piață. Au existat chiar cazuri în care a fost cumpărată la suprapreț aparatură care nu a putut fi folosită.

”Au fost identificate următoarele caracteristici ale corupției: bugetarea este condiționată de plata nelegală, lunară, a unei sume fixe de către managerul respectivei instituții medicale, președintelui Casei Județene de Asigurări de Sănătate; demersul legal de negociere, semnare, executare a contractului de finanțare și urmărirea plăților este dublat de un demers nelegal de negociere și primire a mitei; existau suspiciuni că banii folosiți pentru mită erau proveniți tot din mită. În domeniul bugetării unităților medicale, mita poate reprezenta un mecanism de supraviețuire instituțională”, se arată într-un comunicat al DNA.

”În unele cazuri, banii din mită proveneau tot din mită. Directorul spitalului solicita mită pe care o dădea tot ca mită”, a spus Kovesi.

Mită dau și cei care vor să se angajeze într-o instituție medicală de stat. „Tarifele” sunt fixe și toată lumea știe cât și cui trebuie să dea. De exemplu, pentru un post de infirmier se plătesc 1.500 de euro, pentru unul de asistent – 1.500 de euro, pentru registrator medical – 1.500 de euro, conform Digi 24.