Milioane de oameni iau zilnic vitamine cu speranța de a se simți mai bine și de a-și prelungi viața, însă o carte publicată recent demontează toate aceste convingeri, susținând că vitaminele în formă sinteticp nu numai că sunt inutile organismului, unele dintre ele pot chiar să sporească riscul apariției unor boli cronice și riscul decesului.

Se cunosc până în prezent 13 substanţe grupate sub denumirea de vitamine. Dacă oamenii au deficienţe de vitamine, se pot îmbolnăvi de maladii grave, precum beriberi (din cauza carenţei de vitamina B1), pelagra (carenţa de B3), scorbut (carenţa de vitamina C) şi rahitism (insuficienţa de vitamina D).

Cele mai multe dintre vitamine nu pot fi sintetizate în organism, ci trebuie procurate din surse externe - care pot fi alimente sau suplimente.

Întrebarea nu este dacă oamenii au nevoie de vitamine - evident că au; alte două sunt întrebările cu adevărat importante: de ce cantităţi de vitamine au nevoie şi dacă îşi pot procura aceste cantităţi doar din hrană.

La aceste două întrebări, nutriţioniştii şi producătorii de de vitamine dau răspunsuri contradictorii.

Specialiştii în nutriţie susţin că oamenii au nevoie doar de aşa-numita doză zilnică recomandată (DZR), care poate fi obţinută dintr-o dietă obişnuită, în vreme ce reprezentanţii industriei producătoare susţin că alimentele nu conţin suficiente virtamine, deci oamenii au nevoie de cantităţi mai mari, ce pot fi procurate din suplimente.

Însă tot mai multe studii recente arată că administrarea de suplimente de vitamine nu are efectele bune pe care le aşteaptă oamenii, ba chiar poate duce la amplificarea riscului de îmbolnăvire şi deces.

În octombrie 2011, cercetătorii de la Universitatea din Minnesota au constatat că în râmdul femeilor care luau suplimente de multivitamine rata de deces era mai mare decât la cele care nu luau. Două zile mai târziu, cercetătorii de la Clinica Cleveland ajungeau la concluzia că bărbaţii care iau suplimente de vitamina E prezintă un risc mai mare de apariţie a cancerului de prostată.
Şapte studii anterioare arătaseră deja că, pentru anumite grupuri de populaţie, unele vitamine măresc riscul de apariţie a cancerului şi a bolilor de inimă şi scurtează durata vieţii.
Şi totuşi, în 2012, peste jumătate dintre americani şi 35% dintre britanici luau suplimente de vitamine, în mod regulat.

Această fascinaţie faţă de vitamine este legată de personalitatea lui Linus Pauling, un om care, aşa cum spune dr Paul Offit, autorul cărţii Killing Us Softly: The Sense and Nonsense of Alternative Medicine, a avut dreptate în mod atât de spectaculos, încât a câştigat două Premii Nobel, după care a greşit atât de spectaculos, încât ar putea fi considerat cel mai mare înşelător al lumii.

În 1931, Linus Pauling a publicat o lucrare intitulată The Nature Of The Chemical Bond (Natura legăturilor chimice), pentru care a câştigat Premiul Nobel pentru Chimie, punând bazele unui nou domeniu de cercetare - chimia moleculară - şi contribuind la înţelegerea structurii ADN-ului, iar în calitatea sa de activist pacifist, a câştigat în 1962 şi Premiul Nobel pentru pace.

Ulterior, însă, la vârsta de 65 de ani, rigoarea ştiinţifică a părut să-l părăsească: a luat de bune sfaturile unui oarecare Irwin Stone - dr. Stone, cum îşi spunea acesta - care studiase doi ani chiimia la colegiu, avea o diplomă onorifică de la Colegiul de Chirpractică din Los Angeles şi o foarte dubioasă diplomă de „doctorat” de la o unitate de învăţământ prin corespondenţă, neacreditată.

Este evident că acest dr. Stone ştia prea puţine despre vitamine; cu toate acestea, a avut îndrăzneala de a-i recomanda lui Linus Pauling să ia câte 3000 mg de vitamina C pe zi, promiţându-i că va trăi cel puţin 25 de ani în plus.

Incredibil e faptul că Pauling l-a ascultat şi declara, în 1966, că, de când cu vitamina, se simte mai vioi şi mai sănătos, că nu mai suferă de răceli grave şi ca, urmare, mărise doza de vitamina C, ajungând să ia până la 18.000 mg pe zi.

Aceste lucruri au fost declarate în public, iar spuse de un savant cu prestigiul lui Linus Pauling, au avut un efect extraordinar. Începând de atunci, oamenii au asociat figura lui Pauling cu vitamina C.

În 1970, Pauling a publicat o lucrare - Vitamin C And The Common Cold - în care recomanda oamenilor să ia zilnic 3000 de mg de vitamina C (cantitate care reprezintă de 50 de ori doza zilnică recomandată), considerânmd că răceala va deveni ceva de domeniul trecutului.

Citește mai departe pe Descoperă.ro