Justiția și Facebook -ul. Proces împotriva unui comentariu pe Facebook

Comentariile scrise pe Facebook duc deja la procese și în România, fiind ”justițiabili” care se adresează instanțelor pentru cuvinte scrise pe rețeaua de socializare.

Tribunalul Constanța a avut de judecat un apel la o primă decizie prin care o persoană era pusă să plătească 6.000 de lei pentru un comentariu defăimător.

”Poi cum să semene cu sorsa dacă nici măcar nu stie cine e tasu’ și e la fel ca masa o doamnă de companie si o bastarda, ca ce naste din pisica soareci mananca. Si sorsa E, la fel ca masa a fost maritat cu frasu’ vitreg si a facut un copil cu un rrom care deia i’a si murit de buna ce era masa”, suna comentariul incriminat.

Aceste cuvinte au fost considerate că au provocat un disconfort emoțional reclamantelor, intrând în sfera de acțiune a art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în ceea ce privește dreptul la propria imagine, protecția demnității și vieții private a persoanei. Instanța de apel a respins acțiunea ca nefondată.

Reclamantele au invocat faptul că pârâta BA le-a adus un prejudiciu de imagine, atinere onoarei și reputației prin postarea acelui comentariu în dreptul unei fotografii.

Pârâta s-a apărat și a explicat că nu a urmărit să denigreze imaginea reclamantelor, acționând pe un fond de instabilitate emoțională, generată de exercitarea de agresiuni asupra sa și a mamei sale, după decesul numitului OS, din conținutul ”comentariului” redat mai sus, transpare un mesaj insultător, jignitor adresat direct acestora, scrie avocatura.com.

Din probele administrate rezultă că afirmațiile pârâtei au apărut în contextul neînțelegerilor și conflictului apărut între cele două fiice și fosta soție a numitului OS, în prezent decedat, pe de o parte, și concubina și fiica acesteia BA, pe de altă parte. Starea conflictuală ce precede și pe fondul căreia pârâta a săvârșit fapta a fost întreținută de ambele părți, martorii audiați la cererea pârâtei relatând că, anterior, reclamantele au scris un mesaj jignitor și defăimător la adresa pârâtei și mamei sale, pe un panou electric.

Probele administrate nu fundamentează antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtei, în condițiile art. 1349 alin. 1 și 2, art. 1357, art. 1358 din Noul Cod Civil, reclamantele putând opta pentru pentru sancționarea pârâtei, în celelalte modalități prevăzute de lege.

Pentru a fi antrenată răspunderea civilă delictuală, trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: existența faptei nepermise, săvârșirea faptei cu vinovăție, fie ca urmare a intenției directe, fie sub forma culpei prin neglijență; existența unui prejudiciu și stabilirea unei relații cauzale între faptă și prejudiciu.

În privința prejudiciului, dovezile administrate pe parcursul procesului nu susțin caracterul cert și determinat.