Oamenii de știință afirmă că dorința de a consuma mâncăruri bogate în grăsimi își are originile încă de la începutul omenirii.

„Toate mamiferele tind spre alimentele cele mai dense în energie”, explică David Levitsky, profesor de ecologie umană şi ştiinţe nutriţionale la Universitatea Cornell. „Grăsimea este cel mai dens aliment disponibil din punct de vedere energetic”, explică profesorul. Când suntem treji, nu cedăm acestor tentaţii, însă după o noapte în care am petrecut pierdem inhibiţiile pe care le-am învăţat în timp, precum alimentaţia disciplinată, explică Levitsky.

O altă explicaţie apelează la structura creierului uman, concentrându-se asupra unei substanţe chimice din creier cunoscută sub numele de galanină.

William Gruchow, profesor în cadrul Universităţii Carolina de Nord din Greensboro, a studiat şi a scris despre galanină şi despre efectele sale asupra mai multor neurotransmiţători. „Galanina amplifică apetitul pentru grăsimi, iar consumul de grăsimi face ca mai multă galanină să fie produsă în creier”, a explicat Gruchow. „De asemenea, consumul de alcool rezultă, la rândul său, într-o producţie sporită de galanină”.

Gruchow crede că producţia de galanină ar putea fi stimulată de trigliceride, care sunt eliberate de grăsimi şi alcool. Trigliceridele, calorii convertite ce sunt stocate în celulele adipoase, sunt eliberate de corp atunci când acesta are nevoie de energie între mese. Consumând cantităţi mari de mâncăruri grase şi alcool, oamenii îşi cresc nivelul trigliceridelor, posibil prin stimularea producţiei de galanină. Acest lucru, la rândul său, produce pofte pentru mese grase pe care altfel oamenii nu le-ar fi consumat.


Citește mai multe pe Descoperă.ro