Jurnalistul clujean Sorin Grecu a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, că a fost coleg de armată cu omul de radio Andrei Gheorghe, dispărut dintre noi în seara zilei de luni, 19 martie. 

Sorin Grecu a povestit peripețiile prin care cei doi au trecut și cum Andrei Gheorghe, rebelul pe care îl știe toată lumea, s-a luptat cu sistemul absurd, care căuta să ”distrugă personalitatea şi conştiinţa”.

”S-a dus prietenul, fostul coleg de la Pro Tv şi de armată al meu, ANDREI GHEORGHE... Ago Durov, Otto Pintovar, Pinto Otovar aşa îl dezmierdam noi, camarazii săi, militarii TR de la UM 01352, Cercetare-diversiune, Palazu Mare, Constanţa prin 1982 - 83... Colegul meu permanent de arest şi de răzvrătire la absurdităţile milităroilor de acolo care ne oprimau şi încercau să ne distrugă personalitatea şi conştiinţa...De multe ori ne refugiam împreună, stând fiecare pe băncuţa lui în sala de duşuri, unde povesteam ore în şir despre poezie şi artă - departe de orice urechi străine. Unitatea TR fiind alcătuită din cei reuşiţi la facultăţi de Filologie din întreaga ţară şi din cei reuşiţi la I.E.F.S. Dar, acolo unde eram trimişi permanent pentru atitudinea noastră rebelă, ("Rusule şi Grecule, poftiţi la ţambal ca să vă regăsiţi spaţiul vital"!) un arest comun cu cel al marinarilor, diribiştilor şi trupeţilor noi organizam seri uluitoare de poezie şi chefuri cu vinuri excelente, deşi ieftine, fiindcă în Dobrogea vinul curgea precum apa. Andrei a fost cel care mi-a înnobilat toate acele luni în care am suferit umilinţe şi cruntă foamete - fiindcă ăia, nu glumeau, mâncau şi furau tot ce însemna carne sau aliment mai serios, astfel că noi în cele 9 luni n-am văzut în vasele metalice nici măcar o singură dată carne... N-o să uit niciodată, de Crăciunul lui 1982 eram amândoi în gardă, santinele - la ora cea mai dificilă, între 1.00 şi 4.00 dimineaţa - eu la "Cucuvele" (depozitul de carburanţi) şi el la Parcul auto. Ne croisem, cu greu, unul spre altul, o cărare îngustă, prin zăpada viscolită, dobrogeană, de vreo jumătate de metru - posturile noastre fiind învecinate - şi sărbătoream Crăciunul cu o sticlă de vodcă din care trăgeam, pe rând, în gerul aspru... Atunci, chitit pe noi - ştiind că dintr-o "aliniere" precum cea a "Grecului" şi "Rusului" nu putea decât se apară ceva inedit - un plutonier al cărui nume i l-am uitat, însă nu şi porecla, "Ţâţă", a apărut, la vreo treizeci de metri, fericit că ne-a prins în offside. Şi ne-a şi strigat, satisfăcut că ne poate în sfârşit înfunda: "Beţi în post, deci batalionul disciplinar vă paşte"! Lucru care l-a înfuriat atât de tare pe "Ago Durov" încât acesta a deschis, pur şi simplu focul asupra lui, cu muniţie reală... A fost urgie... Andrei nu l-a nimerit pe "Ţâţă", însă a ciuruit blocurile dimprejur - aflate la circa o sută de metri - dar şi clădirile joase ale cazarmei. Din fericire, incidentul a fost muşamalizat - nu de dragul nostru, ci pentru ca unitatea să nu-şi piardă titulatura de "unitate de elită", iar noi am intrat iarăşi în arest, la tăiat peste zi cartofi şi săpat şanţuri - iar noaptea la organizat cenacluri literare şi momente poetice pentru marinari, trupeţi şi diribişti!

DUMNEZEU SĂ TE ODIHNEASCĂ, ANDREI, ŞI SĂ TE ÎNTÂLNEŞTI ÎN CER CU VÂSOŢKI, MAIAKOVSKI ŞI MARII POEŢI RUŞI DIN CARE RECITAI MINUTE ÎN ŞIR!”, a scris jurnalistul clujean Sorin Grecu.