Un grup de studenți români care învață la Londra a redactat o scrisoare prin care își exprimă indignarea față de cele petrecute în capitala Angliei în ziua votului. 

Tinerii susțin că în turul doi nu vor merge acasă fără să fi votat. 

„Către: Victor Ponta, prim-ministru al României

Către: Titus Corlăţean

Către: Biroul Electoral Central

Către: Toţi cei care vor să ne fure,

Nu putem să ne adresăm cu prea mult respect, pentru că respectul se câştigă. Nouă, respectul ne-a murit încet-încet, an de an.

Ne-am văzut prietenii plângând în Londra, noaptea, dupa ce urnele s-au închis si nu am fost lăsaţi să votăm, deşi am aşteptat răbdători în frig timp de 8-9 ore. Ne-aţi lăsat plângând de frustrare, umiliţi şi batjocoriţi. O răbufnire fizică pentru toţi anii în care am fost bătaia de joc a unei clase politice corupte, a unor bandiţi.

Am venit cu toţii entuziasmaţi, fericiţi să votam. Pentru mulţi, a fost prima dată când am venit la vot. Ne-am găsit fiecare candidatul pe care să îl susţinem, dar, dincolo de orice, toţi eram uniţi în dorinţa de a NU vota cu dumneavoastră. Aţi avut dreptate cu sloganul privind unirea, ne-aţi unit în această privinţă. Ştiţi de ce? Pentru că noi vrem să venim acasă. Vrem să avem o casă la care să ne putem intoarce. Vrem să trăim cu demnitate şi să nu mai trebuiască să ne punem capul în pământ atunci când spunem că suntem români oriunde în lume. Pentru că ne doare.

Cineva din mulţime l-a citat, duminică, pe Petre Ţuţea: „Cu stânga nici cruce nu poţi să-ţi faci, dar să conduci o ţară!” Şi dumneavoastră stiaţi asta. Ştiaţi că Diaspora şi studenţii vă vor trage în jos, pentru că noi nu suntem de vânzare. Pentru că uleiul vostru şi kilogramul de mălai nu merg cu noi. Noi, studenţii români din străinătate, ne dorim să trăim într-o Românie civilizată, într-o Românie normală, o democraţie unde se poate vota, unde legea este respectată, unde şi cetăţeanul este respectat.

Am plecat din ţară să ne educăm, pentru că ne-am dorit foarte mult să ne ascuţim minţile pentru a ne putea lupta cu voi. Într-o democraţie, singurele noastre arme sunt votul şi vocea. Duminică, am simţit cu toţii că nu am avut nici una din aceste arme: nici voce, nici vot. Ne-am simţit neputincioşi, umiliţi, batjocoriţi, cam cum ne-am simţit încă de când ne-am născut. Am copilărit cu dorinţa de schimbare. Ne-am educat pentru că ne dorim să producem această schimbare. Pentru că iubim Romania şi ne doare când vedem cum o furaţi cu neruşinare, cum ne vindeţi pământurile, cum vă bateţi joc de resursele ţării şi de oamenii ei. Cum vă bateţi joc de noi.

Toată furia noastră s-a transformat în lacrimi când, luni dimineaţă, v-am văzut, domnule prim-ministru, la televizor, zâmbind cu superioritate şi spunând că românii din Diaspora nu au putut vota din cauza că nu s-au mai fraudat voturile anul acesta. Am fost umiliţi când spuneaţi că sunteţi mândru că sunteţi român. Că sunteţi creştin. Când aţi împărţit iconiţe cu Părintele Arsenie Boca, pe care regimul comunist l-a persecutat, la fel ca pe mii de alţi români. Nouă ne e ruşine de ruşinea dumneavoastră.

Suntem o mână de studenţi. Suntem cei care am trecut prin zeci de reforme ale educaţiei şi am reuşit să ne educăm singuri, învingând „sistemul”. Am reuşit, datorită muncii noastre şi a părinţilor nostri, să venim în străinătate căutând o educaţie care să ne ofere şansa să revenim acasă cu minţi proaspete şi puternice, cu braţe tinere, voinţă, credinţă şi unitate. Totul, pentru a reuşi să schimbăm ţara în bine, să o vindecăm după ce a suferit atâtea răni continue…

Stimate domnule Victor Ponta,

Aţi reuşit să câştigaţi 40% din voturi şi pentru că ne-aţi împiedicat să ne exercităm dreptul legal la vot. Am stat la coadă între 14:00 şi 21:00, adică 7 ore, cu răbdare, sperând că putem schimba ceva cu o ştampilă. Am depus cereri de prelungire la Biroul Electoral Central, dar ne-aţi ignorant: „Cine votează până la 9:00, bine, cine nu, ghinion”, ni s-a spus. Noi am aşteptat civilizaţi. Am rămas cu aşteptarea pentru că, la ora 9:00, ni s-au închis uşile în nas, afară rămânând mii de oameni care nu au ajuns să voteze. Probabil trebuia să ne aşezăm la coadă cu o zi înainte pentru a ne exercita dreptul constituţional de vot.

Am început să strigăm mii de voci: „VREM SA VOTĂM! VREM SĂ NE ÎNTOARCEM ÎN ROMÂNIA! VOT PLAGIAT! VREM ŞTAMPILE!”. Nimeni nu ne-a auzit. Ne-am simţit părăsiţi, frustraţi, ignoraţi, nişte nimeni. Duminică, am fost nimeni. Singurul motiv pentru care nu am forţat uşile a fost din respect pentru statul britanic şi poliţia lor şi pentru că nu vrem să ne facem de râs în ţara gazdă. Dar eu credem că e bine să ştiţi: dacă nu ne remediaţi aceste probleme în turul doi, dacă ne furaţi din nou dreptul la vot, aşa cum v-aţi furat doctoratele, nu vom mai fi aşa răbdători. Azi, ne-aţi învins şi ne-aţi umilit. Din nou.

Noi, studenţii români care am fost umiliţi de clasa politică încă o dată, cerem Ministrului Afacerilor Externe şi mai precis, domnului Titus Corlăţean, să acomodeze nevoile românilor din Diaspora. În primul rând, cerem înmulţirea numărului secţiilor de votare şi mai ales ştampilele. Nu este posibil să existe numai patru ştampile pe secţie când mii de oameni aşteaptă să voteze. Nu se poate ca la Wembley să fi votat numai 600 de oameni în 7 ore. În Londra, ţin să vă informez că suntem mii de cetăţeni români cu drept de vot. Vă informăm, pentru că dorim să vă ajutăm să nu mai fiţi surprinşi şi data viitoare.

Toţi românii cu drept de vot vor veni la vot data viitoare, să ştiţi asta. Prin urmare, vă rugăm respectuos să ne oferiţi suficiente ştampile, personal şi secţii pentru ca în numărul de ore disponibile, toţi românii să poată vota. În turul al doilea, nu mai plecăm acasă fără să fi votat. Nu mai avem răbdare. Ne dorim să ne respectaţi drepturile. De asemenea, sperăm să nu fie fraudate alegerile în turul al doilea.

Au murit oameni de vârsta noastră la Revoluţie, şi  alţii înainte, la Piteşti, Aiud, Gherla, Tărgşor şi alte lagăre comuniste. Este datoria noastră să continuăm lupta firească a normalităţii şi să luptăm pentru un stat de drept, civilizat şi unde legile sunt respectate. Nu mai avem putere să tăcem.

SURSA: www.romani.co.uk

Semnat,

King's College London Romanian Society:

Maria Cristiana Mărcuş, King's College London

Alexandru Trancotă, King's College London

Mara Mares, King's College London

Emanuel Sandu, King's College London

Radu Bitu, King's College London

Irina Stoian, King's College London

Ioana Popişteanu, King's College London

Mihaela Alexandra Anton, King's College London

Ioana Alexandra Ilie, King's College London

Andreea Staicu, King's College London

Ionuţ Moraru, King's College London

Anca Mihalache, King's College London

Laura Hanu, King's College London

Claudia Amelia Tasedan, King's College London

Vlad Gabriel Anghel, King's College London

Iulia Raluca Ioniţă, King's College London

Bodri Sebastian, King's College London

Ionuţ Alexandru Enache, King's College London

Emilia Constantinescu, King's College London

Alte universităţi:

Ionuţ Robert Pumnea, London Metropolitan University

Florina Bica, Kingston

Maria Cristina Muntean, Roehampton University

Iulia Lumina, The School of Oriental and African Studies

Bianca Bârsan, The School of Oriental and African Studies

Camelia Olteanu, London Business School

Anca Dunavete, University of Portsmouth

Alecsandra Raluca Drăgoi, University of Westminster

Lavinia-Alexandra Otescu, University of Southampton

Madalina Iamandei, London Metropolitan University