Producătorii de produse alimentare, conștienți de fapul că oamenii au obiceiul să ia destul de multe gustări pe parcursul unei zile, au creat ambalaje noi, cu scopul de a încuraja consumatorii să mănânce de fiecare dată când simt nevoia de a ronțăi ceva.

Psihologia din spatele acestui fenomen care afectează comportamentul alimentar este complicată. Uneori cantităţi mici de mâncare te pot face să mănânci mai mult. Tocmai de aceea, tot mai multe companii au lansat varianta „mini” a produselor lor principale.

Ambalajul poate avea o influenţi atât de mare încât chiar şi un indiciu subtil îi poate face pe oameni să se oprească din mâncat. Acest lucru s-a constatat în urma unui studiu în care un grup de studenţi au fost puşi să mănânce chipsuri în timp ce se uitau la televizor. În cazul unora dintre participanţi, recipientele cilindrice în care li se aflau chipsurile conţineau câte un jeton roşu la anumite intervale. La sfârşit s-a constatat că participanţii care au avut aceste jetoane roşii în recipientul cu chipsuri au mâncat mai puţin de jumătate din cantitatea consumată de restul participanţilor la studiu care nu aveau aceste delimitări roşii.

Ulterior, când studenţii au fost rugaţi să estimeze câte chipsuri au mâncat, participanţii care au avut jetoane de departajare a porţiilor au descris cu o acurateţe mai mare cantitatea consumată.

Cu alte cuvinte, o „barieră” artificială îi poate ajuta pe consumatori să îşi dea seama când să se oprească din mâncat. Dorinţa de a mânca totul dintr-o pungă/recipient apare să scadă atunci când ambalajul este destul de mare încât să indice că nu conţine doar o porţie.

În ultimii ani, oamenii şi-au modificat comportamentul alimentar pentru a include mai multe gustări pe care le poţi mânca oriunde.

Brian Wansink, director în cadrul Cornell University's Food and Brand Lab, studiază modul în care mărimea ambalajelor afectează consumul.

În unul dintre experimentele sale, participanţii au fost puşi să se uite la un film în timp ce mâncau floricele de porumb. O parte dintre participanţi au primit floricele vechi de două săptămâni, în timp ce alţi participanţi au primit porţii proaspete.

Rezultatele au arătat că cei care au primit floricele vechi au consumat cu 34% mai multe floricele din recipientele mari, comparativ cu cei care au primit recipiente medii deşi au declarat că acestea erau „expirate” şi „îngrozitoare”. Mai mult, cei care au primit floricele proaspete au mâncat şi mai mult din recipientele mari.

mai multe detalii pe Descoperă.ro