Corneliu Vadim Tudor, unul dintre cei mai controversați lideri politici de după Revoluție, a murit la 65 de ani. 

El a postat pe Facebook, acum 7 zile, o poezie în care își prevedea moartea. 

”Hai, Moarte, să bem o cafea

Ţi-o fac cu caimac, aromată

Mai leapădă-ţi coasa cea grea

Şi mantia asta ciudată.

Te rog să iei loc în fotoliu

Nu mă supără dacă fumezi

După cine eşti, Moarte, în doliu?

De ce tot suspini şi oftezi?

E foarte fierbinte cafeaua

Nu te grăbi, că te frigi

Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua

Dacă eu am să mor, ce cîştigi?

Ai venit să mă iei în persoană

Prea mare onoare îmi faci

Din toată specia asta umană

Numai pe mine mă placi?

Hai să-ţi ghicesc în cafea

E bine să ştii ce te-aşteaptă

O cumpănă grea vei avea

Dar tu te descurci, eşti deşteaptă.

Eşti tot timpul în criză de bani

Aici, te asemeni cu mine

De ce să fim noi duşmani?

Eu te-nţeleg cel mai bine.

Lumea te aplaudă de departe

În zvon de corridă, olé!

Fii bună şi-ntoarce-te, Moarte

Să văd: după tine ce e?

Acum eşti captivă la mine

Am vrut să-ţi arăt, draga mea

Că nu-mi este frică de tine:

Ţi-am pus şoricioaică-n cafea."