Pe lângă faptul că mâncăm prea mult și suntem prea sedentari, obezitatea este o boală enigmatică din multe aspecte, iar cei care o studiază sunt de acord că poate avea drept cauze fenomene care scapă de sub controlul nostru. Una dintre cele mai surprinzătoare cauze poresupuse este infecția cu un virus care duce la, ceea cea numește autorul acestei teorii, infectobezitate.

După decenii în care obezitatea a fost explicată pur şi simplu prin dezechilbrul dintre aportul şi cheltuiala de calorii, plus o predispoziţie genetică, cercetaările mai recente au început să producă tot mai multe dovezi ale faptului că obezitatea este, în realitate, o boală foarte complexă. Încercând să descurce ghemul încâlcit al acestei complexităţi, oamenii de ştiinţă scot la iveală tot mai mulţi factori care ar putea contribui la epidemia de obezitate ce se răspândeşte global.

În multe cazuri, explicaţia simplă - prea multă mâncare, prea puţină mişcare -, la care se adaugă tendinţa genetică de a se îngrăşa, este suficientă pentru a lămuri lucrurile.

Dar tot mai multe studii arată că la această ecuaţie simplă se adaugă fel de fel de factori care complică lucrurile. De exemplu, cercetările din ultimii ani au evidenţiat rolul imens al microbiomului intestinal - miliardele de bacterii care trăiesc în intestinul uman şi care joacă un rol extrm de important în sănătatea noastră. Microbiomul cuprinde multe specii, iar prezenţa anumitor specii şi proporţia în care se găsesc influenţează tendinţa la îngrăşare a „purtătorului”.

Alte cercetări sugerează că anumiţi poluanţi din mediu, care dereglează delicatul echilibru hormonal al corpului, pot contribui, de asemenea, la creşterea în greutate.

Mai nou, au fost incriminate şi anumite substanţe prezente în produsele cosmetice - în fond, substanţe străine organismului, care afectează şi ele sistemul endocrin şi favorizează depunerea de grăsime.

Chiar şi confortul locuinţelor moderne poate fi un factor favorizant, şi nu e vorba de faptul că urcăm cu liftul în loc de a merge pe scări sau că nu ne mai ridicăm de pe canapea nici măcar ca să schimbăm canalul TV, fiindcă avem telecomandă. E vorba de temperatura din casă, prea ridicată în cursul iernii, care nu mai mobilizează mecanismele termogene (de producere a căldurii) cu care ne-a înzestrat evoluţia. Încă misterioasa grăsime brună - un tip de ţesut adipos foarte eficient în producerea căldurii, care consumă energie şi ajută la menţinerea echilibrului caloric, este activată la temperaturi scăzute; or, căldura din locuinţele noastre cu încălzire centrală face ce grăsimea brună să nu mai lucreze pentru a regla temperatura corpului.


Însă surprizele legate de cauzele obezităţii nu se tremină aici. Una dintre cele mai noi şi neaşteptate descoperiri sugerează că obezitatea, acest dezechilibru metabolic, poate fi asociată cu infecţia cu anumiţi agenţi patogeni. Vom ajunge oare să ne gândim la obezitate ca la o boală virală contagioasă, precum varicela sau pojarul?

Pionierul acestei direcţii de cercetare este dr. Nikhil V. Dhurandhar, un cercetător de origine indiană care, discutând într-o seară cu un prieten de-al său, medic veterinar, despre problemele de sănătate ale găinilor, a avut revelaţia faptului că ar putea exista o corelaţie între infecţia cu unele virusuri şi apariţia obezităţii. Prietenul său, medicul veterinar Sharad M. Ajinkya, observase la unele dintre „pacientele” sale - găini - o asociere între infecţia cu un anumit tip de virus - virusul SMAM - şi depunerea considerabilă de ţesut adipos pe abdomen.

Întâmplarea a făcut ca dr. Dhurandhar să fie familiarizat cu problemele obezităţii umane, deoarece tatăl său condusese o clinică pentru tratamentul acestei afecţiuni, la Mumbai.

Discutând cu dr. Ajinkya, i-a venit ideea că era posibil ca şi la oameni să existe o asociere similară, între infecţia cu un virus şi apariţia obezităţii. Era o ipoteză îndrăzneaţă, plină de promisiuni, dar trebuia verificată.

Cei doi specialişti au realizat o serie de experimente pe găini, reuşind să arate că asocierea nu era întâmplătoare şi că, într-adevăr, infectarea găinilor cu virusul SMAM duce al apariţia depunerilor mari de grăsime în corp (şi, ulterior, la decesul bietelor păsări).


Citește mai departe pe Descoperă.ro