O serie de date publicate de cptre Ministerul Muncii arată că bătrânii din România sunt mai expuși riscului de sărăcie și de invaliditate decât media țărilor UE. 

Problema demografică a României nu constă doar în faptul că numărul copiilor care se nasc într-un an este mult mai mic decât cel al persoanelor care mor în același interval de timp, ci și în faptul că populația în vârstă este mai bolnavă și mai săracă decât în restul țărilor Uniunii Europene, ceea ce mărește și mai mult costurile statului român, pe lângă cele legate strict de plata pensiile.

Copiii de la sate, crescuți de bătrâni

Ministerul Muncii a publicat proiectul Strategiei naționale privind îngrijirea de lungă durată și îmbătrânire activă pentru perioada 2023-2030, document în care sunt prezentați o serie de indicatori legați de starea de sănătate și de veniturile segmentul de populație de peste 65 de ani din România a cărui pondere va crește în numărul total al românilor, de la 19,2% în 2020 la 27,7% în 2050. O creștere importantă se va înregistra și în ce privește ponderea populației de peste 80 de ani care va crește de la 4,8% la 8,5%.

Tot până în 2050 ponderea populației de peste 65 de ani va reprezenta 50% din populația activă  a țării noastre. Procesul de îmbătrânire este de-a dreptul dramatic în mediul rural, unde puținii copii care se mai nasc la sate cresc înconjurați de bătrâni. La orașe, îmbătrânirea este mai puțin vizibilă întrucât acestea beneficiază de migrația internă a tinerilor, însă la țară vârstnicii pot fi de până la 2,5 ori mai mulți decât cei de vârstă activă.

Statisticile sunt și mai îngrijorătoare în ce privește raportul dintre persoanele de peste 65 de ani și cele din segmentul 0-14 ani. Potrivit unor date ale Instititului Național de Statistică, la începutul acestui an, primii depășeau cu peste 20% populația tânără: 3.836.000 față de 3.195.000.

În unele localități rurale, raportul dintre bătrâni și copii este de 5-10 la 1. În 2020, speranța de viață la naștere era de 76,5 ani, pe locul 24 dintre cele 27 state membre ale Uniunii Europene. În următoarele trei decenii va ajunge la 80,8 ani, în pofida riscurilor de boală și sărăcie care vin odată cu înaintarea în vârstă.

Creșterile de pensii din ultimii ani au scos din sărăcie o parte din pensionari

România este pe locul 2 în Uniunea Europeană în ce privește numărul de persoane vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 43,7 % dintre persoanele peste 65 de ani încadrându-se în această categorie, față de o medie de 23,1 % în toate țările UE. Cifra este, de asemenea, mai mare în cazul femeilor în vârstă din România, 49,1 %, față de 35,6 % în cazul bărbaților, potrivit datelor publicate de Comisia Europeană în acest an.

Trebuie totuși spus că majorările succesive ale pensiilor din ultimii ani au făcut ca riscul de sărăcie pentru categoria de vârstă 65-74 de ani să fie mai mic chiar decât media populației în ansamblu. În schimb riscul de sărăcie crește brusc pentru persoanele cu vârsta de peste 75 de ani, mai ales pentru femei, persoanele care primesc pensii minime sau persoanele cu pensii de agricultor. Practic, este vorba de generația care a prins majoritatea vieții active în ultimii ani de comunism.

Între 2017 și 2019 s-a desfășurat o sondajul Survey of Health, Ageing and Retirement in Europe (SHARE), iar datele pentru România au indicat stabilit care este procentajul populației de peste 65 de ani care are nevoie de îngrijire, potrivit autoevaluării respondenților: 5 % au avut o nevoie minoră de îngrijire, 16,7 % au avut o nevoie majoră de îngrijire și 11,2 % au avut o nevoie severă de îngrijire, iar restul de 67,1 % dintre persoanele vârstnice din România nu aveau nicio nevoie de îngrijire. În momentul de față, 46,96% dintre persoanele adulte cu dizabilități sunt vârstnici de peste 65 de ani.