România este o oază verde pe harta mondială a poluării și stă foarte bine în raport cu alte țări din regiune, a decșarat vineri,comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu.

Acesta a adăugat că, în perioada următoare, va fi elaborat un Regulament de amplasare a senzorilor de măsurare a calității aerului pentru o acuratețe mai mare a datelor.

Când vorbim de Cluj, vorbim de trafic destul de intens

„Vorbim despre măsurători care au avut în vedere perioada iernii, atunci când peste aceste localități se produce inversiune termică. Ne aflăm ca într-o cuvă pe care vin un capac și noxele produse în interiorul acestei cuve pur și simplu nu se mai mișcă și rămân înțepenite în aerul respectiv. La fel se întâmplă și în București. Avem acele episoade pe timpul iernii când nu avem nicio circulație a aerului, dar încălzirea se produce. Și în zone precum Iași sau Covasna există un potențial al încălzirii locuințelor care blochează toate gazele emise chiar de la încălzirea cu combustibili solizi, ce blochează aceste particule, plus cele rezultate din circulație. Când vorbim de Covasna nu vorbim de trafic rutier intens, însă în momentul în care vorbim de Iași, București sau Cluj, vorbim și de trafic destul de intens”, a spus Berceanu, la Digi24.

Potrivit oficialului, senzorii independenţi de măsurare a calităţii aerului, chiar dacă uneori sunt precişi, în alte situaţii nu sunt montaţi bine, „respectiv lângă gurile de aerisire, lângă coşuri sau în zona unde sunt centralele de apartament". În acest context, Berceanu a precizat că există bani europeni pentru a investi într-o reţea de senzori, la nivel naţional.

„Pe de altă parte, depinde foarte mult cum măsurăm. Senzorii Airly sunt senzori pe care oamenii şi-i pun în jurul caselor, la geamuri. Uneori aceşti senzori măsoară bine, dar sunt puşi mai puţin bine, respectiv lângă gurile de aerisire, lângă coşuri sau în zona unde sunt centralele de apartament. Noi, specialişti şi ONG-uri, cumva, încercăm să elaborăm un regulament de amplasare. Am găsit soluţia şi banii să investim foarte mult într-o reţea de senzori la nivel naţional prin fonduri europene, astfel încât să avem o imagine foarte bună. Cu această achiziţie, plus senzorii din reţelele alternative pe care le integrăm, vom avea o imagine foarte clară, competitivă la nivel european vizavi de calitatea aerului în România. Dacă ne uităm pe indexul mondial de calitate a aerului, România stă destul de bine faţă de ţările din jur. Avem poluări masive în Polonia, în zona balcanică de sud, în Turcia, Grecia şi Peninsula Italiei. Noi, pe această hartă, arătăm ca o oază verde, din fericire", susţine şeful Gărzii de Mediu.

În viziunea lui Berceanu, „dacă am renunţa un pic la maşinile personale şi am folosi transportul public, ar fi mult mai bine pentru noi".

Conform unui studiu publicat, joi, de platforma Airly, Covasna, Ilfov şi Iaşi se află printre cele mai poluate judeţe din România, alături de Municipiul Bucureşti, în timp ce, la polul opus, se situează judeţele Harghita şi Galaţi, cu cea mai mică concentraţie anuală de particule PM10 din ţară.

Raportul, în care au fost cuprinse nivelurile de poluare din perioada noiembrie 2020 - februarie 2021, arată că topul celor cinci judeţe cu cea mai slabă calitate a aerului din România este condus de Covasna - cu o concentraţie de PM10 de 52,3 micrograme/mc, urmat de Ilfov (41,8), Iaşi (40), Dolj (39,5) şi Municipiul Bucureşti (38,6).

În acelaşi timp, ierarhia judeţelor cu cea mai bună calitate a aerului are pe primul loc judeţul Harghita (10,6 micrograme/mc). Pe poziţiile următoare se clasează judeţele: Galaţi (16,5), Vâlcea (16,9), Brăila (16,9) şi Satu Mare (18,6).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) descrie calitatea aerului din România ca fiind moderat nesigură.

„Mai mult, aceasta este schimbabilă şi se agravează semnificativ iarna, fiind cauzată în principal de încălzirea cu ajutorul centralelor termice şi de emisiile vehiculelor", notează instituţia.