România se aliniază statelor civilizate, după ce autoritățile au decis că brățările electronice pentru agresori devin realitate și în țara noastră. O lege publicată recent în Monitorul Oficial reglementează monitorizarea electronică și stabilește cum vor fi utilizate aceste brățări, precum și cine va supraveghea acest nou sistem. Deocamdată a fost stabilit un proiect pilot care va debuta în curând.

Brățările electronice pentru agresori, o realitate și în România

Inculpații, condamnații și unele persoane acuzate de violență domestică ar putea să fie monitorizați în viitorul foarte apropiat prin intermediul unor dispozitive moderne speciale. Brățările electronice pentru agresori au devenit o realitate și în România, după ce legea care prevede monitorizarea electronică a fost publicată în Monitorul Oficial. Aceasta stabilește cine va fi organul de supraveghere, cum vor fi utilizate brățările precum și înființarea unei infrastructuri naționale prin intermediul căreia sistemul să funcționeze.

Celebra brățară electronică din filmele cu infractori a ajuns și în țara noastră, ca o necesitate a sistemului judiciar. La aproape doi ani de la inițiere, Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi execuţional penale a fost publicată marți în Monitorul Oficial nr. 515. Totuși, chiar dacă noua lege va intra în vigoare deja de vineri, monitorizarea electronică efectivă va debuta în sistem pilot abia din 1 martie 2022 și până pe 31 decembrie 2025.

Care sunt situațiile și cum se aplică noile dispozitive electronice de monitorizare

Potrivit noii legi, monitorizarea electronică se va putea realiza cu ajutorul brățării electronice, dar și a dispozitivelor fixe. Aceasta se va monta pe gleznă sau pe braț, în funcție de caz. În cazul dispozitivelor fixe, acestea se vor monta în imobilul în care persoana supravegheată este obligată să rămână sau de care îi este interzis să se apropie. Legea precizează și faptul că aceste dispozitive sunt destinate nu doar pentru agresor, ci și pentru persoanele protejate în cazul violențelor domestice.

Sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare urmează să se aplice în cazul unor proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale.

•     în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
•     în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
•     în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie;
•     în aplicarea ordinului european de protecție;
•     în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.

Totuși, reglementarea nu se va aplica procedurilor judiciare ce privesc persoane condamnate aflate în supravegherea serviciului de probațiune.

Cine urmează să se ocupe de supraveghere

Chiar dacă este un sistem nou, legea pentru monitorizarea electronică nu stabilește înființarea unor entități separate, astfel că Poliția Română va avea responsabilități în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților); în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților); în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței de familie și în aplicarea ordinului european de protecție. Pe de altă parte, Administrația Națională a Penitenciarelor și unitățile subordonate vor răspunde de executarea pedepselor penale în afara închisorii.

Sistemul de monitorizare va avea mai multe tipuri de alerte

Procedura spune că fiecare dintre cei supravegheați va dispune de un dosar electronic. De asemenea, organul de supraveghere va avea dreptul să facă verificări în mod inopinat sau în cazul unei sesizări. Operatorul care supraveghează acest sistem are dreptul să pătrundă în locuință fără acordul celui pe care îl supraveghează, acest fapt fiind consemnat în noua lege. Sistemul de monitorizare va beneficia de mai multe tipuri de alerte, în funcție de activitatea celui supravegheat sau de modul de funcționare a dispozitivului:

•     alerta de apropiere (față de persoana protejată, victima violenței domestice, care deține și ea un dispozitiv de supraveghere);
•     alerte de defecțiune;
•     alerta de părăsire a imobilului;
•     alerta de depășire a perimetrului dat.

Textul legii stabilește și procedurile care apar în cazul fiecărei alerte, precum și care sunt acele notificări cărora li se acordă prioritate. Totodată, actul normativ stabilește și o infrastructură națională care să asigure gestionarea proceselor de monitorizare – Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică (SIME). Componentele, compatibilitatea SIME cu sistemul național unic pentru apeluri de urgență și dezvoltarea și administrarea SIME. În primă fază se dorește utilizarea infrastructurii deja existente (aplicații, sisteme informatice, echipamente de comunicații și IT) la nivelul SNUAU.