Alimentele contrafăcute au început să fie din ce în ce mai prezente pe piața din toată lumea.

Astfel, potrivit experților din domeniul siguranței alimentare aproximativ 10% dintre produsele alimentare din țările dezvoltate sunt contrafăcute. 

Unele produse sunt falsificate mai des ca altele, existând și o bază de date a acestor ,,alimente problemă”, Food Fraud Database, certificată de ONU prin FAO, potrivit adevarul.ro

Uleiul de măsline extravirgin: acest tip de ulei poate fi diluat cu alte uleiuri vegetale, de multe ori mult mai ieftine și de mai proastă calitate. 

Mierea: este adesea supusă diluării cu îndulcitori mai ieftini, cum ar fi siropul de porumb sau zahărul.

Brânza: pentru a reduce costurile, unii producători adaugă brânzei uleiuri vegetale, amidon și alte ingrediente mai ieftine.

Cafeaua măcinată: cafeaua este un produs popular care este adesea supus fraudei alimentare cu ingrediente mai ieftine, cum ar fi porumb, boabe de soia,crenguțe, cicoare, orz sau alte adaosuri pentru a crește volumul și profitul producătorilor.

Peștele: eticheta peștelui achiziționat poate induce în eroare.De exemplu, speciile de pești cu prețuri mai mici pot fi etichetate ca fiind mai scumpe sau peștii de crescătorie pot fi vânduți ca pești sălbatici.

Parmezanul: acest tip de brânză a fost contrafăcut în trecut prin înlocuirea unei porțiuni din produsul ras cu celuloză.  

Șofranul: șofranul este adesea falsificat cu substanțe similare vizual, precum floricele de gălbenele. Mai mult în cazul șofranului pudră producătorii pot adaugă alte condimente precum boia de ardei pentru a-l dilua. 

Vinul: aroma, culoarea sau conținutul de alcool al vinului poate fi modificată prin adăugarea de apă, zahăr sau alte substanțe.

Consumatorii sunt îndemnați să rămână vigilenți și să-și aleagă cu atenție sursele de alimente pentru a evita capcanele falsificărilor alimentare.