Avem o grămadă de senzori de poluare, dar românii tot nu au habar ce respiră și cât de otrăvit este aerul din jurul nostru. Singurul lucru pe care îl face statul este să aproximeze sursele de emisii toxice, dar fără un inventar exact, țara noastră se confruntă cu o problemă extrem de gravă în ceea ce privește poluarea excesivă, Astfel, România se află în topul celor mai poluate țări, cu cinci orașe vizate de proceduri de infringement.

Cluj-Napoca, fruntaș în topul celor mai poluate orașe din România

Unul dintre cele mai poluate oraşe nu doar din România, ci din toată Europa este Cluj-Napoca.  Multă vreme, oraşul a fost otrăvit de groapa de gunoi de la marginea oraşului, Pata Rât. Munţii de deşeuri de la Pata Rât au luat de zeci de ori foc. Acum, zona e teoretic ecologizată. Aerul nu e nici astăzi curat.

„După măsurătorile noastre acolo încălzirea locuințelor se face cu combustibili solizi, cel mai probabil cu resturi materiale sau deșeuri, plastice care se găsesc la groapă de gunoi și acolo rezultă o depășire de până la trei ori media pe an”, declară Luchiian Alexandru - specialist sisteme inteligente, referitor la poluarea exagerată din zona Pata Rât. Practic, localnicii se încălzesc cu gunoaie. E doar una dintre cauzele nebănuite a poluării.

„În momentul de față avem mai mulți senzori care ne arată un aer prost în Cluj-Napoca. În principiu sunt depășiri de 250 la sută, ele sunt foarte mari, nu ar trebui să fie depășiri așa de mari într-o zi cu aer curat și vânt”, a mai spus acesta.

După Cluj, urmează Iași

Unul dintre orașele cele mai poluate din România este Iași, acolo unde locuiesc peste 300.000 de oameni. Persoanele care locuiesc în oraș spun că este suficient să „tragi aer în piept, ca să îți dai seama că e unul dintre cele mai poluate orașe din România”, se simte în aer și se vede pe cifrele oficiale, mai spun locuitorii.

„Calitatea aerului, atât în municipiu, cât și în județ, rămâne o problemă pentru Iași”, declară un reprezentant al APM Iași. „Asistăm la vârfuri mai mari de poluare. Sunt valori foarte mari la particulele pm 10, pm 2.5, dar pe mine nu mă îngrijorează neapărat valoarea, ci de unde vin”, spune profesorul Silviu Gurlui de la Facultatea de Fizică din Iași.

De ce statul măsoară poluarea „după ochi”

Silviu Gurlui este profesor universitar la Facultatea de Fizică din Iași și de ani buni studiază poluarea aerului. A atras atenția de nenumărate ori că, în orașul în care locuiește, se respiră mai rău decât în India. Nu doar traficul e de vină: praful de pe șantiere, dioxidul de carbon din centrale, fumul din arderile ilegale, emisiile din industrii, toate formează un cocktail otrăvitor. Dar statul nu măsoară cât poluează fiecare în parte.

„Sunt foarte multe arderi, fie centrale, fie pe suprafețe mai mari, oamenii ard compuși chimici, ard materiale plastice și tot ce ține de astfel de combustibili. Nu-i măsoară nimeni, nici în Iași, nici în țară. Noi ne limităm la măsurători foarte simple”, declară profesorul Gurlui, potrivit Observator.ro.

România are 168 de staţii prin care măsoară calitatea aerului, pentru care a plătit peste 150 de milioane de lei. Şi la această oră, aproape jumătate dintre senzori sunt roşii. Doar că mulţi sunt amplasaţi la întâmplare.

Pe harta europeană a poluării, România apare doar cu 13 puncte, toate în sudul României

Șase stații din aglomerarea București, două stații din zona Ilfov, o stație din zona Dolj, o stație din zona Călărași și trei stații din zona Teleorman. „Noi nu prea ne am învăţat să recunoaştem problemele. Le ascundem, le punem sub preş şi se vede, facem lucruri doar de suprafaţă, doar de show, dar problemele care nu se văd toată lumea vine, pleacă, zice că vrem să facem aşa şi nimeni nu mai continuă”, declară președintele ANPM, George Gârbacea.

Şi pentru lucruri neterminate plătim amenzi la Bruxelles. Cinci oraşe din România sunt în procedură de infrigment. Până când vom găsi soluţii reale care să şi funcţioneze ne uităm la cât de mare este tabloul aerului poluat, la România sufocată. Şi continuăm să respirăm otravă.