După ce aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost bun pentru România și că se trăia mai bine, potrivit unui sondaj recent, Dan Negru crede că acest lucru este foarte probabil.

Dan Negru a vorbit despre noua față pe care o va avea comunismul în viitor, în România. Prezentatorul TV obișnuiește să dezbată public aceste subiecte și, de multe ori, vorbește și despre consecințele care ar putea să apară, odată cu ele. De data aceasta, o știre auzită la radio l-a făcut pe Dan Negru să fie convins de faptul că în România se va instala curând din nou comunismul. Nu va fi ca în trecut, ci va avea o altă față, spune prezentatorul, care este convins de faptul că cei doi copii ai săi vor trece prin această perioadă în viitor.

”Ascultam azi dimineață știrea cu limitarea numărului de km pe care să-l faci cu mașina. E decembrie! Eu n-am nicio îndoială că se va întoarce comunismul.

Degeaba decembrie ‘89.

Se va întoarce altfel, în versiune hi-tech, dar se va întoarce. Comunismul nu a fost niciodată compromis tocmai pentru ca se pregătește revenirea lui. Nu cred că va fi pe tura mea, dar copiii mei îl vor prinde. Va fi cu multinaționale în loc de colhozuri, cu social-media în loc de manuale școlare comuniste, cu corporatiști în loc de uteciști, cu ecologie în loc de muncă patriotică. Și cei din colivii vor fi fericiți. Aia va fi temnița cea mai cumplită, cea cu oameni fericiți în ea. Si atunci, generația lui ‘89 va fi uitată deja. Pentru că, spunea Jodorowski, ”păsările care se nasc în colivie au impresia ca a zbura e o boală”, scrie Dan Negru pe rețelele de socializare.

Peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent

Peste 48% dintre români cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, procent mai mare decât în urmă cu 10 ani, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent. „Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, arată analiza socio-demografică.

Daniel David, profesor de ştiinţe cognitive clinice la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și rectorul UBB, a comentat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24 rezultatele cercetării. 

”Există o tendință generală despre care am vorbit și eu, de modificare a profilului nostru psiho-cultural, prin care societatea noastră devine tot mai interesată de trecut. Deci, altfel spus, când te uiți la o societate, sigur că totdeauna ești focalizat pe prezent, pe ceea ce ți se întâmplă, dar, după aceea, începi să faci anumite prioritizări între trecut, prezent și viitor. Unele societăți prioritizează viitorul, fără să ignore, desigur, prezentul și trecutul. Dar totuși prioritatea este viitorul. Așa era în 2015, când am scris Psihologia Românilor. Societatea noastră avea un scor pe scala psihologului olandez Hofstede de aproximativ 52. Nu foarte mare, dar totuși era peste valoarea medie. Astăzi, când ne uităm pe scala psihologul lui olandez Hofstede, observăm că acest scor s-a modificat dramatic din 2015, deși nu mă așteptam la schimbări atât de mari. De la 52 am ajuns la 32, 32 mie îmi spune că suntem o societate care ne focalizăm pe prezent. Vrem beneficii rapide și pe termen scurt și ne uităm cu interes și cu valorizare mare spre trecut. Dar recunosc că nu mă așteptam ca trecutul să fie valorizat în perioada comunistă. Mă așteptam să fie un trecut un pic mai îndepărtat. Deci trebuie văzut ce înseamnă acest studiu, dacă se confirmă ce s-a înțeles prin comunism, dar intră în logica generală, în care românii încep să fie orientați spre trecut și să îl valorizeze, să îl transforme, într-un fel, într-o variantă de asta de standard la care ne raportăm - cum a fost și cum mai reușim cândva să ajungem acolo”, a spus Daniel David.

Profesorul a făcut o legătură între nivelul analfabetismului funcțional și procentul celor care cred că pentru România comunismul a însemnat un lucru bun, acestea fiind aproape identice. „Analfabetismul funcțional, se referă la faptul că efectiv nu înțelegi lumea în care trăiești, nu numai la faptul că nu înțelegi ce citești sau operațiile matematice, nu înțelegi lumea”.

La nivel internațional, există o atracție a noilor generații față de ceea ce înseamnă comunism, dată de iluzia unei societăți în care nu există diferențe între oameni. Acest lucru se întâmplă și în România unde sistemul de educație a eșuat să le explice tinerelor generații cât de opresiv a fost sistemul comunist.

”Generațiile care știu ce înseamnă comunismul, ce s-a întâmplat atunci au mizat pe faptul că învățarea vine de la sine. În pozițiile de putere au fost mereu oameni care au cunoscut într-o formă sau alta comunismul și nu s-au gândit la copiii lor. Dacă nu le povestești despre acele lucruri, dacă nu prezinți comunismul în imaginea negativă pe care a avut-o - noi sunt printre ultimele generații care își amintesc ce a fost și ce vremuri au fost -, oamenii nu învață de la sine ce înseamnă comunismul”, a spus Daniel David. 

Potrivit lui, manualele de istorie din România nu descriu suficient de bine acea perioadă. ”Drepturile care ți-au fost limitate în vremurile respective, efectiv că nu aveai căldură, n-aveai apă caldă constant… Dacă pe tinerii care acum se declară așa, cu simpatii mari față de perioada comunistă, i-ai pune să trăiască 3 săptămâni într-un mediu simulat de acel tip, cred că și-ar schimba rapid atitudinile. Uite, ăsta poate fi un experiment care se poate face în școală, sigur, cu participare voluntară. Să experimentăm vremurile din perioada comunismului, să vedem după aceea dacă crezi că e o perioadă bună”.