Liniile albe lăsate de avioane în urma lor pot părea inofensive, dar nu sunt. Acestea sunt surprinzător de nocive pentru mediu, scrie CNN. 

Avionul degajă gaze de eșapament care ies cu o temperatură foarte ridicată și, în contact cu aerul rece, vaporii de apă îngheață.  Un studiu care a analizat contribuția aviației la schimbările climatice între 2000 și 2018 a ajuns la concluzia că dârele albe influențează procesul de încălzire a Planetei cu 57%, semnificativ mai mult decât emisiile de CO2 rezultate din arderea combustibilului. Ele fac acest lucru prin captarea căldurii de la suprafața pământului care, altfel, ar fi eliberată în spațiu, notează CNN. 

Și totuși, problema ar putea avea o soluție aparent simplă. „Dârele de condensare”, care se formează atunci când vaporii de apă se condensează în cristale de gheață în jurul micilor particule emise de motoarele cu reacție - necesită condiții atmosferice reci și umede. 

Cercetătorii spun că, prin direcționarea zborurilor specifice care au o șansă mare de a produce dârele albe  și prin modificarea ușoară a traiectoriei de zbor, o mare parte din daune ar putea fi prevenită.

Un britanic spune că a găsit soluția: „Am putea, teoretic, să rezolvăm această problemă”

Adam Durant, un vulcanolog și antreprenor din Marea Britanie, își propune să facă exact acest lucru. „Am putea, teoretic, să rezolvăm această problemă pentru aviație în decurs de unul sau doi ani”, spune britanicul.

Durant a studiat mult timp modul în care substanțele atmosferice afectează sănătatea motoarelor aeronavelor, iar după ce erupția din 2010 a unui vulcan islandez a dus la blocarea aviației, el s-a angajat într-un proiect cu Airbus și easyJet pentru a cerceta cenușa vulcanică. 

În 2013, și-a înființat propria companie concentrându-se inițial pe protejarea motoarelor de poluanți dăunători precum praful, gheața și cenușa vulcanică. „Apoi, Covid a redirecționat prioritățile întregii industrii către sustenabilitate”, își amintește acesta dezamăgit. .

Impact de proporții asupra mediului și climei 

Satavia a abordat problema dârelor de aer, dezvoltând un model de prognoză meteo care poate prezice condițiile care duc la formarea acestora. În ceea ce privește impactul climatic al dârelor, „80 sau 90% provin de la doar 5 până la 10% din totalul zborurilor”, susține Durant. „Simpla redirecționare a unei mici proporții de zboruri poate salva, de fapt, impactul climatic al dârelor”, a adăugat acesta. 

Abordarea adoptată de Satavia este de a redirecționa acele 5 până la 10% din zboruri într-o anumită zi și de a le modifica planurile de zbor înainte ca aeronavele să fi decolat. Acest lucru înseamnă schimbarea altitudinii sau a rutei pentru a evita să zboare prin părți ale atmosferei care sunt predispuse la formarea de dâre persistente de aer.

„Companiile aeriene merg mai departe și întocmesc planurile de zbor așa cum fac în mod normal. Dar, în paralel, noi analizăm programul lor și ne uităm la o serie de traiectorii pentru fiecare zbor în parte”, spune Durant. „Ajungem la o listă lungă de zboruri, din care primele aproximativ 5% au aceste dâre de încălzire de mare impact, de lungă durată. Și apoi lucrăm îndeaproape cu departamentul de operațiuni de zbor din cadrul companiei aeriene pentru a le redirecționa pe acestea”, a mai explicat britanicul. 

Provocarea constă în respectarea limitărilor privind timpul de zbor și consumul de combustibil. 

„Evident, există limite foarte stricte în ceea ce privește timpul de zbor: trebuie să rămânem la o diferență de maximum cinci minute de la ora de sosire prevăzută inițial. Acest lucru nu este negociabil”, susține vulcanologul. În ceea ce privește consumul de combustibil, Durant urmărește fie să nu aibă niciun impact asupra consumului, fie să îl mențină în limita a câteva zecimi de procent din planul de zbor obișnuit. 

„Dacă un anumit zbor are o pierdere de combustibil de 0,1 sau 0,2% pentru a economisi sute de tone de CO2, este destul de nesemnificativ, dar beneficiile sunt uriașe. Există un mare avantaj dacă acest lucru se face în mod corect”, a încheiat bărbatul.