Acest record vine după o serie impresionantă de 13 luni consecutive în care fiecare lună și-a depășit propriul record de temperatură, începând din iunie 2023.

Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S), a subliniat că aceste temperaturi record nu sunt o simplă coincidență statistică, ci reprezintă o schimbare semnificativă și continuă a climei, potrivit AFP, citat de Mediafax. 

Prima jumătate a anului 2024 a fost marcată de fenomene meteorologice extreme în întreaga lume precum valuri de căldură intense în India, Arabia Saudită, SUA și Mexic, inundații devastatoare în Kenya, China, Brazilia, Afganistan, Rusia și Franța, incendii de vegetație în Grecia și Canada și uraganul Beryl, cel mai timpuriu uragan de categoria 5 înregistrat vreodată în Atlantic.

Experții atribuie aceste recorduri unei combinații de factori: fenomenul El Niño, care contribuie la creșterea temperaturilor globale și temperaturi record la suprafața oceanelor, care au atins noi maxime timp de 15 luni consecutive.

Julien Nicolas, cercetător principal la C3S, a explicat că oceanele joacă un rol crucial în reglarea temperaturii globale, absorbind 90% din căldura suplimentară asociată cu creșterea emisiilor.

Privind spre viitor, există posibilitatea apariției fenomenului La Niña, care ar putea avea un efect de răcire. Cu toate acestea, Nicolas avertizează că este prea devreme pentru a prezice cu certitudine evoluția temperaturilor în 2024.

În ultimele 12 luni până în iunie 2024, temperaturile globale ale aerului au fost în medie cu 1,64°C peste nivelurile preindustriale. Acest lucru nu înseamnă că limita de încălzire de 1,5C convenită de 196 de țări la Paris în 2015 a fost încălcată, deoarece acest obiectiv este măsurat în decenii, nu în ani individuali.

Dar luna trecută, Copernicus a declarat că există 80% șanse ca temperaturile medii anuale ale Pământului să depășească cel puțin temporar pragul de 1,5C în următorii cinci ani.