Norul de fum din zona Cernobîl, rezultat în urma incendiilor de pădure din regiune, se va deplasa spre sudul și estul Ucrainei și apoi spre Rusia, anunță Administrația Națională de Meteorologie.

Potrivit specialiștilor, simulările modelelor numerice rulate în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie privind deplasarea norului de fum din zona Cernobîl, Ucraina, în perioada 28-30 martie 2022, estimează că direcția predominantă a vântului va fi dinspre vest și sud-vest către est și nord-est, astfel că tendința de evoluție a norului de fum va fi de deplasare către sudul, apoi către estul Ucrainei și ulterior spre Rusia.

Citește și: Incendii în zona centralei de la Cernobîl. Norul de fum poate afecta și România?

„Astfel, ca urmare a evaluărilor specialiștilor europeni, circulația aerului indică faptul că teritoriul României nu va fi afectat”, transmite ANM, conform Mediafax.

Autoritățile române monitorizează împreună cu cele europene evoluția efectelor produse de incendiile din pădurile din apropierea zonei Cernobîl. Astfel, ANM anunță că în prezent valorile de radioactivitate se mențin în limite normale în Europa, inclusiv în Ucraina, conform Centrului de Cercetări Comune (JRC) al Comisiei Europene.

Incendii de vegetație au izbucnit în zona de excludere de la Cernobîl

Noi incendii de vegetație au izbucnit în zona centralei nucleare de la Cernobîl, ocupată de forţele ruse, a informat luni AFP, citând autoritățile ucrainene, relatează Agerpres.

„În zona de excludere au început incendii masive, care pot avea consecinţe foarte grave”, a scris duminică seara vicepremierul ucrainean Irina Vereşciuk pe contul său Telegram. „Acum este imposibil să controlăm şi să stingem incendiile în totalitate din cauza capturării zonei de excludere de către forţele ruse de ocupaţie”, a adăugat ea.

Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat duminică că situaţia securităţii la centralele nucleare din Ucraina a rămas neschimbată. AIEA evaluase săptămâna trecută că incendiile forestiere din jurul centralei Cernobîl nu prezentau un risc radiologic major.

AIEA a încetat, din 9 martie, să mai primească date în direct de la Cernobîl şi şi-a exprimat îngrijorarea duminică în legătură cu lipsa de rotaţie a personalului din 20 martie.

Centrala de la Cernobîl a fost preluată de armata rusă în 24 februarie, în prima zi a invaziei

Reactorul numărul patru al centralei a explodat în 1986, provocând cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie. Este acoperit cu un sarcofag dublu: unul construit de sovietici, acum deteriorat, şi un altul mai modern, inaugurat în 2019, cu finanțare internațională. Celelalte trei reactoare ale centralei au fost oprite treptat după dezastru, ultimul în 2000, relatează Digi24.