Norvegia are drumuri ca-n România, dar de 4 ori mai puține decese

Norvegia, una dintre cele mai bogate țări ale lumii, dă o lecție României în ceea ce privește condusul și siguranța pe șosele.

Anul trecut, numărul de decese în traficul norvegian a fost de 118, mai exact 21 la un milion de locuitori. În România, pe de altă parte, numărul a fost de 1600, adică 85 la milion, la o populație de 19 milioane.

E16 între Oslo și Bergen are 460 de kilometri și durează 7 ore să-l parcurgi. Drumul arată, în mare parte ca DN-urile de la noi, cu viraje, o bandă pe sens și fără parapet central.

„Lipsesc căruțele, dar există tractoare foarte lente. E drept, lipsesc și intrările în curți. Din loc în loc, câte un tunel te mai scutește de serpentine dar tot se adună multe ore la volan. Ce fac norvegienii ca să crească siguranța pe DN? Multe! Una din cele mai interesante măsuri este "centerline rumble strip". Asfaltul este deteriorat intenționat pe mijloc, cu gropi la intervale regulate, ca șoferul să fie atenționat de efectul rezonator (vibrații în roți și volan) când iese din greșeală de pe sensul lui de mers. În plus, se descurajează și depășirile. De multe ori îi reîntâlnești pe cei care te depășesc la multiplele zone unde se repară carosabilul, când se circulă în coloană cu antemergător, sau la bacul unde traversezi următorul fiord”, scrie Asociația Pro Infrastructură.

Totodată, o altă măsură este reprezentată de instalarea camerelor fixe de viteză, presemnalizate. Toate sunt la vedere, iar șoferii sunt anunțați din timp cu un indicator. Obiectul este unul foarte clar:trafic cât mai sigur, dar cât mai puține amenzi pentru depășirea vitezei.

În cazul în care se depășește viteza cu 1-5 km/h, amenda este de 100 de euro, iar la 25-30 km/h peste limită, amenda poate depăși 1200 de euro.

Cheia siguranței rutiere este însă în localități

În Oslo dar și în Helsinki, altă capitală campioană a Scandinaviei, nu a murit niciun pieton în 2019 în timp ce România adună anual peste 800 de decese în localitate.

Unde spațiul permite, există un trotuar lat dedicat pietonilor și cicliștilor. Investițiile în separarea traficului pietonal de cel rutier și de reducere drastică a vitezei în zonele cu pietoni și cicliști sunt multe și greu de cuprins în câteva proiecte naționale precum autostrăzile.

„România are extrem de mult de lucru dacă vrea să ajungă în rândul țărilor civilizate și la acest capitol. Autostrăzile nu sunt deloc de-ajuns! Din păcate, mai toate fondurile PNRR rezervate strict pentru proiecte de siguranță rutieră au fost deturnate spre pasaje rutiere care au efecte limitate și punctuale și sunt practic inutile pentru pietoni”, a mai scris Asociația Pro Infrastructură.