30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor din România au trimis o scrisoare Secţiei pentru judecători a CSM prin care cer să restabilească de urgenţă cadrul în care judecătorii se pot manifesta, vizate fiind acţiunile de protest şi suspendare a activităţii din ultima perioadă.

Cei 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor din România arată că drept urmare a evoluţiilor din ultima perioadă a manifestărilor publice ale judecătorilor, "dar şi a acţiunilor generate individual de unii judecători, prin care se lansează îndemnuri la adoptarea unor forme severe de protest ori de acţiuni ale judecătorilor în spaţiul public şi în relaţia cu diferite organism naţionale şi/sau europene", adresează un apel Secţiei pentru Judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ca să restabilească, de urgenţă, cadrul şi limitele în care judecătorii se pot manifesta la nivel de mesaj public şi implicare revendicativă, scrie Mediafax.

”Pe fondul procesului legislativ de modificare a legilor justiţiei, înscriindu-se într-o tendinţă oarecum firească, generată de schimbări uneori de substanţă, pe care legiuitorul le-a adus acestor legi, sistemul judiciar a cunoscut mai multe frământări cu privire la statutul şi cariera judecătorilorşi procurorilor, pe care, însă, Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de unic garant al independenţei justiţiei, le-a preluat şi gestionat în relaţia cu celelalte puteri ale statului.

Precizăm, în acest context, că modificări de esenţă precum separarea carierei judecătorilor de cea a procurorilor ori reaşezarea unor instituţii din cadrul sistemului judiciar în matca lor firească au reprezentat solicitări constante ale întregului corp de judecători, fiind în cele din urmă preluate de legiuitor, prin intermediul CSM şi transformate în lege", se arată în scrisoare.

Aceștia au mai scris că în ultima perioadă de timp se înregistrează o ”evoluţie îngrijorătoare şi neadecvată cu statutul de magistrat din partea unor colegi judecători, care aduce grave prejudicii de imagine justiţiei în ansamblul său, acreditând în rândul opiniei publice ideea unei justiţii care nu mai poate rămâne imparţială”.

”Astfel, îndemnul la forme radicale de protest, suspendarea activităţii fireşti a instanţelor, instigarea la mişcări de stradă, dezinformările constante, rostogolirea intenţionată a unor neadevăruri nu au niciun fel de legătură cu activitatea şi statutul de judecător. Judecătorul trebuie să rămână nepărtinitor şi să fie capabil să facă aprecieri obiective şi impaţiale în cauzele cu care este sau poate fi învestit în viitor. Coborârea judecătorului în agora şi participarea acestuia la adunări publice în care există riscul deja dovedit al confiscării acestora de către diverse persoane cu orientări politice manifeste, nu poate avea decât consecinţe extrem de grave asupra ideii de justiţie, în înţelesul ei fundamental. Echitatea, dreptatea şi adevărul ca scop sunt cele care trebuie să definească magistratura", potrivit sursei citate.

Cei 30 de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor mai transmit că au luat cunoştinţă şi de împrejurarea că ”judecatorul Cristi Vasilică Dănileţ de la Tribunalul Cluj, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, coordonează mai multe manifestări şi acţiuni publice, atât pe plan naţional, cât şi european, erijându-se într-un ”aşa-zis” reprezentant al judecătorilor din România, acţiunile acestuia situându-se, de cele mai multe ori, în sfera unor demersuri cu conotaţii politice”.

”Am luat, astfel, act cu îngrijorare de ultimul demers pe care, cu multă uşurinţă, domnul judecator Cristi Vasilică Dănileţ îl promovează în spaţiul public, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegaţie de 30 de magistraţi la Bruxelles, pentru a discuta cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans cu privire la situaţia justiţiei din România. Solicităm public să se ia act de faptul că domnul judecator Cristi Vasilică Dănileţ nu reprezintă sistemul judiciar din România, nu reprezintă corpul profesional al judecătorilor şi, prin toate luările sale de poziţie, domnul judecător alege sa încalce prevederile legale prin care magistraţilor le este interzis să îşi exprime opiniile politice. Solicitam, pe această cale, magistraţilor implicaţi în acest demers să analizeze cu maximă responsabilitate implicarea în astfel de acţiuni şi să nu se transforme în negociatori cu instituţiile politice ale Uniunii Europene, astfel de atribuţii revenind altor autorităţi ale Statului român”, transmit aceştia.

Preşedinţii şi vicepreşedinţii tribunalelor îi cer lui Cristi Vasilică Dănileţ să înceteze a-si aroga rolul de reprezentant al magistraţilor din România.

Cei 30 solicită:

"- Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru Judecători să ia act de îngrijorarea pe care ne-o manifestăm faţă de escaladarea fără precedent a manifestărilor publice din partea unor colegi judecători, cu îndepărtarea acţiunilor revendicative de la cele ce se pot circumscrie nevoilor reale ale instanţelorjudecătoreşti;

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru Judecători să adopte în regim de urgenţă măsuri de natură să conducă la restabilirea autorităţii şi prestigiului de care trebuie să se bucure corpul judecătorilor, prin stoparea acţiunilor ce exced rolului şi statutului judecătorilor;

- Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru Judecători să ia măsuri pentru stoparea demersului iniţiat de domnul judecator Cristi Vasilică Dănileţ, respectiv de a se deplasa împreună cu o delegaţie de 30 de magistraţi la Bruxelles pentru a discuta cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans;

-Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru Judecători să adreseze o scrisoare instituţională către organismele/instituţiileUniuniiEuropene relevante în sensul disocierii de demersuri nereprezentative pentru corpul magistraţilor şi pentru exprimarea unei opinii instituţionale asumate"

În final, preşedinţii şi vicepreşedinţii tribunalelor din România transmit că apelul va fi tradus şi transmis organismelor/instituţiilor UniuniiEuropene, precum şi instituţiilor sistemelor judiciare din alte state membre.

Scrisoarea conţine 30 de nume de preşedinţi şi vicepreşedinţi ai tribunalelor din ţară, fără semnături olografe:

1. Szep Otto Sandor – preşedinte Tribunalul Arad

2. Flavius Bradin - vicepresedinte Tribunalul Arad

3. Mariana Vârgă – vicepreşedinte, cu atribuţii de preşedinte Tribunalul Argeş

4. Ciprian Tiţa – preşedinte Tribunalul Specializat Argeş

5. Ioana Liliana Pocovnicu – preşedinte Tribunalul Bacău

6. Carmen Domocoş – preşedinte Tribunalul Bihor

7. Liliana Elisabeta Preda – preşedinte Tribunalul Bistriţa-Năsăud

8. Ildiko Simionescu -vice preşedinte Tribunalul Bistriţa-Năsăud

9. Mihaela Ungureanu – preşedinte Tribunalul Botoşani

10. Cristina Gabriela Ciolacu – vicepreşedinte Tribunalul Braşov

11. Adriana Nicolae – presedinte Tribunalul Buzau

12. Petru Juca – preşedinte Tribunalul Caraş-Severin

13. Cornelia Iordache – preşedinte Tribunalul Călăraşi

14. George Şerban – vicepreşedinte Tribunalul Călăraşi

15. Viorel Gheorghe – preşedinte Tribunalul Constanţa

16. Dragoş Popoiag – preşedinte Tribunalul Dâmboviţa

17. Robert George Florea – preşedinte Tribunalul Galaţi

18. Adriana Pencea – preşedinte Tribunalul Giurgiu

19. Gheorghe Radu – preşedinte Tribunalul Gorj

20. Laura Sarcină – vicepreşedinte Tribunalul Gorj

21. Lorena Tarlion – preşedinte Tribunalul Iaşi

22. Loredana Geanina Antonescu – preşedinte Tribunalul Ilfov

23. Norel Popescu – preşedinte Tribunalul Mehedinţi

24. Crina Mihaela Letea – preşedinte Tribunalul Prahova

25. Liliana Oprea – presedinte Tribunalul Olt

26. Petrică Gudac – preşedinte Tribunalul Teleorman

27. Adriana Stoicescu – preşedinte Tribunalul Timiş

28. Mugurel Adrian Gheorghiţă – preşedinte Tribunalul Vâlcea

29. Daniela Matache – preşedinte Tribunalul Vrancea

30. Dinu Jelea – vicepreşedinte Tribunalul Vrancea”