Ofensiva armată a Rusiei în Ucraina arela bază și interese economice. Ucraina are rezerve uriașe de gaz care nu au fost explotate. În afara Rusiei, Ucraina deține astăzi a doua cea mai mare rezerve de gaz cunoscute din Europa. La sfârșitul anului 2019, rezervele cunoscute ucrainene se ridicau la 1,09 trilioane de metri cubi de gaze naturale, pe locul doi după resursele cunoscute ale Norvegiei de 1,53.

UE are interesul ca aceste rezerve să fie exploatate, pentru a reduce dependența de Rusia, în timp ce Putin nu își dorește acest lucru, ba mai mult vrea să pună mâna pe rezervele de gaz. 

În ultimii ani, viitorul aprovizionării europene cu energie a devenit un subiect din ce în ce mai geopolitic. Problema a devenit din ce în ce mai legată de chestiuni de securitate, rute concurente de transport al gazelor și relațiile ucrainene-ruse continuu tensionate.

La sfârșitul anului 2019, Kiev a încheiat un nou și benefic acord de tranzit cu Moscova pentru transferul de gaz siberian către UE, în parte din cauza noilor sancțiuni ale SUA împotriva proiectelor de conducte off-shore ale Rusiei. Acest acord de 5 ani asigură în prezent utilizarea continuă a unei părți din sistemul mare de transport al gazelor din Ucraina și, atâta timp cât conducta Gazprom Nord Stream II prin Marea Baltică nu va merge mai departe, sistemul ucrainean de transport al gazelor va avea o anumită perspectivă, utilizarea , și venituri.

Aceste confruntări și negocieri binecunoscute privind diferitele rute de aprovizionare cu gaze rusești către UE au deviat atenția de la potențialul rezervelor proprii de gaz și petrol ale Ucrainei, precum și de la instalațiile de stocare asociate. Resursele naturale considerabile din sfera energetică a Ucrainei sunt prea puțin explorate și exploatate, în ciuda faptului că utilizarea lor ar putea stimula creșterea economică nu numai în sectorul energetic, ci și în alte industrii ale țării.

Ucraina are rezerve uriașe de gaz neexploatate

Excluzând rezervele de gaz ale Rusiei din Asia, Ucraina deține astăzi a doua cea mai mare rezerve de gaz cunoscute din Europa. La sfârșitul anului 2019, rezervele cunoscute ucrainene se ridicau la 1,09 trilioane de metri cubi de gaze naturale, pe locul doi după resursele cunoscute ale Norvegiei de 1,53 trilioane de metri cubi. Cu toate acestea, aceste rezerve enorme de energie rămân în mare parte neexploatate. Astăzi, Ucraina exploatează pe an circa 2% din aceste rezerve. Mai mult, o explorare mai activă poate genera zăcăminte de gaze nedescoperite anterior, ceea ce ar crește și mai mult volumul total al zăcămintelor Ucrainei.

În ciuda acestei situații pline de speranță, Ucraina depinde în continuare substanțial de importurile de gaze. Când URSS a început extracția de gaze pe scară largă în Siberia de Vest în anii 1970, o mare parte din expertiza și capacitatea relevantă în sectorul explorării și producției de gaze sovietice au fost transferate din Republica Sovietică Ucraineană în Republica Sovietică Rusă și alte state est-europene. Ca urmare a acestui flux de expertiză, resursele de gaz rămase ale Ucrainei au rămas insuficient dezvoltate, în mare parte subutilizate și parțial neexplorate.

Până de curând, consumul total mediu anual al Ucrainei se ridica la aproximativ 29,8 miliarde de metri cubi. Din această întreagă nevoie anuală, aproximativ 14,3 miliarde de metri cubi vine din importuri. Astfel, deblocarea rezervelor neutilizate ar asigura un viitor strălucit pentru sectorul gazelor naturale și pentru consumul de energie al Ucrainei.

Dezvoltarea hotărâtă a resurselor ucrainene deja explorate și accesibile ar putea duce la o creștere substanțială a producției de gaze ucrainene. Acest impuls nu numai că ar permite țării să-și acopere pe deplin nevoile interne de gaze, ci și ar face Ucraina în mare măsură autosuficientă din punct de vedere energetic. În cel mai bun scenariu, creșterea producției ar putea chiar permite Ucrainei să înceapă să exporte gaze către sau prin intermediul statelor europene vecine. Acest lucru ar fi fezabil deoarece Ucraina are infrastructura necesară, aceasta fiind folosită acum de ruși.

Potrivit unor estimări, UE va importa aproximativ 90 la sută din gazul pe care îl consumă până în 2030. Astfel, în următorul deceniu, Bruxelles-ul va fi din ce în ce mai dornic să diversifice originile și rutele aprovizionării cu gaze europene. În acest context, exportatorii de gaze mai mici sau chiar potențiali precum Ucraina devin mai atractivi pentru factorii de decizie de la Bruxelles. În plus, așa s-ar reduce dependența UE de marii jucători din domeniu, întărind astfel poziția europeană de negociere.

În ciuda potențialului enorm al rezervelor de energie ale Ucrainei, există costuri pentru dezvoltarea capacităților Ucrainei. Potrivit unui studiu al Institutului Ucrainean pentru Viitor, o transformare a Ucrainei într-un consumator de energie autosuficient și un potențial exportator ar necesita un număr de investiții în valoare de aproximativ 19,5 miliarde USD. Din această sumă, aproximativ 3,5 miliarde USD sunt necesare pentru dezvoltarea zăcămintelor de gaze și construirea de conducte, 14 miliarde USD ar trebui investite în extracția petrolului, iar 2 miliarde USD ar fi destinate rafinarii petrolului.

Dimensiunea totală a investiției necesare pentru exploatarea zăcămintelor pentru obținerea independenței energetice depline reprezintă o sumă considerabilă în comparație cu bugetul de stat și PIB-ul relativ mic al Ucrainei. Cu toate acestea, suma este egală cu costurile aproximative pentru importurile curente de energie din Ucraina pe o perioadă de doi până la trei ani. Astfel, costul absolut relativ ridicat s-ar amortiza rapid.

Ucraina dispune de sistemul necesar pentru transportul gazelor spre UE, fiind foarte atractivă

Sistemul de transport al gazelor din Ucraina va continua să joace un rol cheie pentru viitorul sectorului energetic al Ucrainei. Ucraina are una dintre cele mai bine dezvoltate și cuprinzătoare infrastructuri de transport de gaze din lume, atât în ​​ceea ce privește livrările interne, cât și facilitățile de export. Sistemul de tranzit al gazelor din Ucraina constituie o moștenire a expansiunii energetice sovietice în Europa. Multă vreme, Ucraina a servit drept coridor principal pentru transferul de gaze sovietice și ulterior rusești, din Asia Centrală către numeroase state europene. Utilizarea actuală a acestei capacități este mult mai mică decât cu un deceniu în urmă din cauza finalizării primei conducte Nord Stream în 2012, a introducerii în creștere a resurselor de energie regenerabilă și a recesiunii economice actuale; cu toate acestea, conductele și stațiile de compresoare ale Ucrainei sunt încă pregătite pentru a fi utilizate și au o capacitate semnificativă dincolo de simpla livrare a gazului rusesc sau turkmen către UE.

O parte semnificativă a infrastructurii multidimensionale de gaze ucrainene o reprezintă uriașele instalații subterane de stocare a gazelor pe care țara le controlează. Utilizate doar parțial, capacitățile ucrainene de stocare a gazelor naturale se ridică la mai mult de 31 de miliarde de metri cubi . Dacă va fi exploatată pe deplin, Ucraina ar putea adăuga, ipotetic, aproape o treime la cei aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de spațiu de stocare pe care statele membre ale UE le dețin în prezent în ansamblu. 

Hidrogenul este un alt nou orizont pentru industria energetică subdezvoltată a Ucrainei. Astăzi, diverse companii de distribuție de gaze examinează capacitățile de conducte ale Ucrainei cu speranța de a transforma o parte din infrastructura existentă pentru a livra hidrogen clienților lor în viitor. UE a identificat Ucraina ca partener prioritar pentru viitoarea colaborare în utilizarea hidrogenului pentru a spori aprovizionarea cu energie și securitatea Uniunii.

O altă formă de energie cu potențial ridicat în Ucraina este biogazul. În prezent, țara are o capacitate suficientă pentru a produce aproximativ 10 miliarde de metri cubi de biogaz anual, un volum care este aproximativ echivalent cu cantitatea de gaz natural pe care Ucraina o importă în fiecare an. Având în vedere sectorul agricol în continuă creștere al Ucrainei, capacitatea sa de a produce biogaz poate crește în continuare. Această capacitate este destul de pregătită pentru viitor: amestecarea biogazului cu hidrogen generează biometan, o formă de energie ecologică care nu conține dioxid de carbon.

Sporirea producției interne a Ucrainei de gaze naturale, biogaz, hidrogen și biometan nu numai că ar reduce sau chiar elimina dependența Ucrainei de importurile de energie. De asemenea, ar crea o ramură nouă și puternică orientată spre export în economia Ucrainei, oferind în același timp impulsuri pentru o creștere mai puternică în alte sectoare. În același timp, UE ar beneficia de o diversificare a surselor sale de aprovizionare cu gaze și de pe urma obținerii unui nou partener energetic important în imediata sa vecinătate. Mai mult, o astfel de cooperare ar consolida legăturile economice ale Bruxelles-ului cu Kievul și ar reduce nevoia de sprijin occidental pentru statul ucrainean. O dezvoltare hotărâtă a rezervelor neexploatate ale Ucrainei în producția, exportul și stocarea energiei ar fi în interesul tuturor părților implicate, se arată într-o analiză HIR.

Putin a pus mâna în 2014 pe rezeve uriașe de gaz și petron, în teritoriul marin din jurul peninsulei Crimeea

Rezervelor de de gaze de pe continent se adaugă cele din Crimeea. Experții cred că acesta a fost motivul pentru care Vladimir Putin a decis să atace peninsula Crimeea în 2014.

Rusia a descris preluarea drept o revendicare a teritoriului său de drept, fără a spune nimic atenția asupra rezervelor uriașe de petrol și gaze care au venit la pachet cu peninsula.

Exxon Mobil, Royal Dutch Shell și alte mari companii petroliere au explorat deja Marea Neagră, iar unii analiști de petrol spun că potențialul său poate rivaliza cu cel al Mării Nordului. Acea goană, care a început în anii 1970, a ridicat economiile Marii Britanii, Norvegiei și ale altor țări europene.

William BF Ryan, geolog marin la Observatorul Pământului Lamont-Doherty al Universității Columbia, a declarat că cucerirea Rusiei în Marea Neagră i-a oferit cele mai bune rezerve de petrol de adâncime, scria nytimes.com, în 2014.