În gara din Praga, sute de persoane de etnie romă s-au strâns pe un peron aglomerat unde se văd nevoiți să își facă veacul de când s-au alăturat milioanelor de alți ucraineni care au fugit de invazia rusă, scrie The Guardian. Spre deosebire de ceilalți refugiați care au primit deja vize, aceste familii nu au unde să meargă și nimeni nu îi vrea. 

În gara centrală din Praga viața pare să decurgă normal, în timp ce grupurile de turiști au început din nou să apară după o perioadă lungă de timp din cauza restricțiilor COVID-19. Pe unul dintre peroane, doi turiști germani se uită curioși la statuia lui Sir Nicholas Winton, britanicul care a ajutat 669 de copii, majoritatea evrei, să scape din Cehoslovacia ocupată de naziști la începutul celui de-al Doilea Război Mondial.

La doar câțiva metri distanță, sute de persoane de etnie romă s-au strâns în singurul loc în care le este permis să stea de când s-au alăturat milioanelor de alți ucraineni care au fugit de invazia rusă.

Unii dintre refugiați sunt blocați în gară de 10 zile

În dimineața de 24 mai, în care jurnaliștii de la The Guardian i-au vizitat, doi băieți se jucau nesupravegheați în apropiere de capătul peronului. Lângă ei, tânăra lor mamă dormea întinsă pe o pătură în timp ce bebelușul ei se urca pe ea.

Întreaga scenă era reprezentativă pentru criza din ultimele săptămâni în care sute de refugiați de etnie romă au ajuns să trăiască pe peroane, în condiții periculos de nesanitare, și într-un tren de dormit improvizat care staționează în gară doar între orele 9 seara și 5 dimineața.

„Ne întindem pe podea ca niște câini”

Mulți dintre refugiați așteaptă ca autoritățile cehe să ia o hotărâre cu privire la statutul lor și vor să afle dacă au dreptul la un loc de cazare permanent. Alții sunt într-o situație și mai gravă. Au încercat să se înregistreze ca refugiați, dar nu au fost acceptați și nu au primit niciun document care să explice motivul pentru care au fost refuzați, spune Zanna, o adolescentă din Kiev și mamă a trei copii care spune că a ajuns la Praga cu familia ei cu patru zile în urmă.

„Am venit aici în căutarea unui loc în care să stăm, dar în schimb [trebuie să] ne întindem pe podea ca niște câini”, a povestit Zanna. „Suntem obosiți și nu mai avem deloc energie. Nu mai am nicio speranță”.

Povestea Zannei este tipică pentru mulți dintre refugiații de etnie romă din Ucraina, spun asistenții sociali. De când Vladimir Putin a declanșat invadarea Ucrainei pe 24 februarie, Cehia a emis în jur de 350.000 de vize temporare de protecție pentru refugiați.

Mulți dintre refugiații romi au avut o altă soartă, alimentată de discriminarea cu care comunitatea romă este întâmpinată în multe locuri din Cehia și din țările vecine, potrivit Mubeenovei. O parte dintre romii care au plecat spre Germania s-au întors în Cehia, unii dintre ei spunând mai apoi că poliția din Dresda nu i-a lăsat să coboare din tren.

Viktor Orban le-a oferit cetățenie, iar acum nu mai pot beneficia de statutul de refugiați

Oficialii cehi spun că mulți dintre refugiații romi nu pot primi statut de refugiați pentru că sunt cetățeni UE cu naționalitate dublă ucraineano-maghiară, mulțumită unei legi adoptate în 2011 de premierul Ungariei, Viktor Orban, care le-a oferit cetățenie etnicilor unguri care trăiesc în regiunea Transcarpatia a Ucrainei.

Faptul că dețin cetățenie UE îi protejează împotriva deportărilor, potrivit regulilor Schengen, și beneficiază de libertate de circulație între statele membre. Însă, există riscul de a rămâne în limbo pentru că țările europene nu sunt obligate să le acorde cazare.

Mubeenova, reprezentanta unei asociații de ajutor a refugiaților ucraineni, spune că doar o cincime dintre refugiații care dorm acum în gara din Praga au cetățenie maghiară. „Am participat la întâlniri cu reprezentanții primăriei, poliției și așa mai departe și am observat cum se schimbă povestea – oamenii nu mai vorbesc despre refugiați și au început să-i numească 'migranți economici' și 'turiști ai ajutorului social'”.

„Reprezentanții mi-au spus că [refugiații] nu au documentele necesare pentru a cere protecție, dar de multe ori nici nu le este permis să aplice, iar asta nu este legal”, a explicat Mubeenova.